Consiliul Economic și Social (CES) a emis un aviz nefavorabil asupra proiectului de ordonanță de urgență privind reforma administrației și creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, apreciind că actul normativ este „vulnerabil din perspectivă constituțională” și că afectează stabilitatea funcției publice și securitatea juridică. Avizul a fost adoptat cu majoritate de voturi și publicat în cursul zilei de marți, înainte ca Executivul să adopte ordonanța.
În pofida poziției negative a CES, Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat marți seara ordonanța de urgență, în cadrul ședinței de Guvern, menținând calendarul anunțat pentru reforma administrației.
Avizul CES este unul extrem de critic, instituția susținând că proiectul nu îndeplinește condițiile constituționale pentru adoptarea prin OUG și că mai multe dispoziții „afectează” drepturi și libertăți fundamentale, domeniu în care Constituția interzice expres legiferarea prin ordonanță de urgență.
Lipsa situației extraordinare și confuzia dintre urgență și oportunitate
CES își fundamentează critica pe art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, arătând că ordonanța de urgență este un instrument excepțional, ce poate fi utilizat doar în situații extraordinare reale, obiective și determinate, nu pentru obiective generale de politică publică. Potrivit avizului, argumentele din preambul – deficit bugetar, consolidare fiscală, implementarea PNRR, eficientizare administrativă – descriu obiective structurale, previzibile și de durată, nu o urgență constituțională.
Instituția afirmă că presiunile bugetare cronice și obligațiile asumate prin PNRR nu pot justifica, prin ele însele, o ordonanță de urgență, deoarece ar transforma excepția în regulă și ar diminua rolul Parlamentului. CES subliniază că nu este indicat niciun element factual nou, apărut recent, care să impună adoptarea imediată a măsurilor.
Avizul vorbește explicit despre o confuzie între urgență și oportunitate politică, arătând că Executivul nu poate substitui Parlamentul în calitate de legiuitor primar invocând necesitatea accelerării reformelor.
Afectarea drepturilor fundamentale prin OUG
Chiar presupunând existența unei situații extraordinare, CES susține că proiectul intră sub incidența interdicției din art. 115 alin. (6), deoarece afectează drepturi și libertăți fundamentale. Avizul menționează explicit dreptul la muncă, libera circulație, dreptul de proprietate, protecția persoanelor cu handicap, protecția copiilor și nivelul de trai decent.
Instituția apreciază că stabilitatea funcției publice este o garanție constituțională implicită, derivată din principiile statului de drept și din egalitatea în drepturi, iar modificările aduse prin OUG, în special în materia evaluării și reorganizării, pot conduce indirect la încetarea raporturilor de serviciu, afectând dreptul la muncă.
CES invocă și principiul securității juridice, arătând că normele privind cariera funcționarilor trebuie să fie clare, previzibile și coerente, iar modificările structurale printr-un act adoptat în regim de urgență subminează încrederea legitimă a destinatarilor.
Evaluarea pe competențe, risc de arbitrar și „restructurare mascată”
O parte consistentă a avizului este dedicată noului sistem de evaluare profesională a funcționarilor publici, pe care CES îl consideră insuficient reglementat și susceptibil de subiectivism. Termeni precum adaptabilitate, orientare spre rezultate sau manifestarea competențelor sunt considerați vagi, fără indicatori cuantificabili și verificabili.
Potrivit CES, evaluarea, ca act administrativ individual cu efecte asupra carierei și menținerii în funcție, trebuie să respecte exigențe stricte de legalitate și proporționalitate. În forma propusă, sistemul ar crea premisele unui „arbitrar instituționalizat”, cu marjă largă de apreciere pentru evaluator și cu posibilitatea revizuirii obiectivelor pe parcurs, ceea ce ar putea genera sancțiuni mascate.
Instituția consideră „extrem de problematică” corelarea explicită a evaluării cu reducerea cheltuielilor de personal, avertizând că mecanismul poate deveni un instrument de restructurare indirectă, sub aparența reformei administrative.
Reorganizare, transferuri și risc de fragmentare a statutului
CES critică și reglementările privind reorganizarea instituțiilor și transferul de personal, apreciind că textele sunt deficitare sub aspectul clarității și nu oferă garanții suficiente privind stabilitatea profesională și drepturile salariale ale celor afectați.
Avizul invocă jurisprudența Curții Constituționale potrivit căreia reorganizarea trebuie să fie reală și efectivă, nu formală sau fictivă, și avertizează că lipsa criteriilor clare și corelarea cu obiectivele bugetare amplifică suspiciunea unei reorganizări pretextuale.
Este semnalat și riscul fragmentării statutului funcționarului public, prin regimuri diferite în funcție de instituția de proveniență sau destinație, ceea ce poate genera tratamente diferențiate nejustificate și litigii.
Permisul, prestațiile sociale și „listele de debitori”
Avizul CES califică drept neconstituționale dispozițiile privind condiționarea restituirii permisului de conducere și a altor formalități rutiere de plata obligațiilor către bugetele locale, apreciind că se deturnează finalitatea sancțiunii rutiere într-un mecanism general de colectare fiscală și se creează diferențieri nejustificate.
Instituția critică și regula potrivit căreia titularii permiselor „nu au dreptul de a conduce” în cazul neachitării amenzilor în termen, considerând că măsura are natură sancționatorie autonomă, fără garanții procedurale adecvate și cu posibile încălcări ale dreptului de acces la justiție și ale principiului proporționalității.
De asemenea, CES contestă executarea silită asupra indemnizației persoanei cu handicap și a venitului minim de incluziune pentru impozite și taxe locale, arătând că aceste prestații au rol constituțional de protecție socială și nu pot fi transformate în instrumente preferențiale de colectare fiscală.
Context: o reformă amplă, adoptată în pofida avertismentelor
Proiectul de OUG vizează reducerea cheltuielilor de personal în administrația centrală și locală, reorganizarea structurilor, recalibrarea schemelor de personal, introducerea evaluării pe competențe, măsuri de creștere a colectării veniturilor locale și modificări în materie de sancțiuni rutiere și prestații sociale.
Guvernul a susținut că reforma este esențială pentru consolidarea fiscală și eficientizarea aparatului public, în contextul deficitului bugetar și al angajamentelor europene.
Cu toate acestea, CES concluzionează că proiectul, în forma analizată, încalcă limitele constituționale ale delegării legislative și creează riscuri sistemice pentru stabilitatea funcției publice și protecția drepturilor fundamentale. Adoptarea ordonanței, în pofida acestor avertismente, deschide perspectiva unor contestări în instanță și, eventual, a unui control de constituționalitate la Curtea Constituțională.
Comentează