Legea nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice începe să funcţioneze ca un test de rezistenţă aplicat mediului privat, într-un moment în care economia românească este deja fragilizată de incertitudine fiscală, costuri crescute şi o relaţie tot mai tensionată cu statul, consideră Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).
"Legea nr. 239/2025 a fost prezentată ca un instrument de redresare şi eficientizare a resurselor publice. În realitatea economică, însă, ea începe să funcţioneze ca un test de rezistenţă aplicat mediului privat, într-un moment în care economia românească este deja fragilizată de incertitudine fiscală, costuri crescute şi o relaţie tot mai tensionată cu statul. Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) avertizează că nu consolidarea bugetară este problema - aceasta este necesară - ci modul în care sunt gândite măsurile şi absenţa unei înţelegeri profunde a modului în care funcţionează economia reală. Când presiunea fiscală se aplică fără analiză, fără etapizare şi fără dialog, nu produce disciplină, ci împinge mediul economic spre retragere", se arată într-un comunicat al organizaţiei, transmis vineri AGERPRES.
Potrivit sursei citate, unul dintre cele mai sensibile puncte ale legii este regimul eşalonărilor la plată care, deşi a fost conceput ca un instrument de sprijin pentru firmele aflate temporar în dificultate, riscă să se transforme într-o formă de constrângere disproporţionată.
Statul solicită, în anumite situaţii, constituirea de contracte de fideiusiune garantate cu bunuri personale ale administratorilor, chiar şi atunci când societăţile au adus deja garanţii reale asupra bunurilor proprii, evaluate şi acceptate de autoritatea fiscală. Din punct de vedere juridic, obligaţia fiscală aparţine persoanei juridice. Din punct de vedere economic, transferarea riscului către individ schimbă radical raportul dintre stat şi antreprenor, subliniază CONAF.
"Pentru mulţi administratori, această cerinţă devine imposibil de onorat. Nu din lipsă de voinţă, ci din lipsa unor bunuri personale care să poată fi constituite garanţie. Efectul nu este creşterea gradului de conformare, ci restrângerea accesului la eşalonare şi accelerarea insolvenţelor. Un mecanism creat pentru a sprijini se transformă, în fapt, într-un filtru de eliminare", avertizează documentul.
CONAF atrage atenţia şi asupra faptului că nu a existat o analiză publică de impact înainte de adoptarea legii, nu există date clare privind numărul firmelor afectate, capacitatea lor reală de plată sau riscul de insolvenţă generat de noile condiţii. La nivel macroeconomic, lipsesc evaluările privind impactul asupra investiţiilor, ocupării forţei de muncă şi colectării bugetare pe termen mediu, susţine organizaţia.
"În lipsa acestor repere, politica fiscală devine un experiment aplicat economiei reale. Costurile nu sunt teoretice. Ele se traduc în firme care îşi amână investiţiile, reduc personalul sau ies complet din piaţă. Iar ieşirea din piaţă nu este un gest spectaculos. Este, de cele mai multe ori, o renunţare tăcută", precizează Confederaţia.
În ceea ce priveşte creşterea taxelor şi impozitelor locale, reprezentanţii mediului de afaceri arată că, în numeroase cazuri, majorările nu au fost graduale şi nici corelate cu inflaţia, ci aplicate abrupt, uneori aproape până la dublare. Mai mult, potrivit CONAF, consultarea publică s-a limitat la un exerciţiu formal, fără o dezbatere reală şi fără explicaţii privind necesitatea acestor creşteri.
"Presiunea fiscală vine într-un context în care administraţia publică întâmpină dificultăţi majore în livrarea serviciilor de bază. Disfuncţionalităţile platformei Ghişeul.ro sunt un exemplu elocvent al decalajului dintre cerinţele impuse contribuabililor şi capacitatea statului de a asigura infrastructura necesară conformării. Este o problemă care depăşeşte zona tehnică. Lipsa asumării responsabilităţii instituţionale în urma acestor eşecuri alimentează percepţia unei relaţii dezechilibrate: obligaţiile sunt ferme pentru contribuabili, în timp ce responsabilitatea statului rămâne difuză", menţionează comunicatul.
În context, organizaţia prezintă datele oficiale ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului care indică o deteriorare accelerată a mediului economic. Peste 74.000 de firme au fost radiate în primele 11 luni din 2025, cu creşteri semnificative în Bucureşti, Ilfov, Bihor şi Olt, iar comerţul, agricultura şi transporturile - sectoare cu rol strategic în economie - se află printre cele mai afectate.
"Experienţa economică arată că măsurile care accelerează insolvenţele nu cresc disciplina fiscală. Dimpotrivă, ele reduc colectarea pe termen mediu şi lung. Creanţele fiscale devin pierderi definitive, iar presiunea se mută pe un număr tot mai mic de contribuabili rămaşi activi. Se creează astfel un cerc vicios: dispar firmele, scade colectarea, cresc taxele pentru cei rămaşi, iar economia devine şi mai vulnerabilă", se mai arată în comunicat.
În aceste condiţii, CONAF susţine că nu contestă necesitatea reformelor fiscale şi a consolidării bugetare, ci modul în care acestea sunt implementate: fără analiză, fără dialog şi fără o administraţie pregătită să îşi asume propria performanţă.
Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România şi are în componenţa sa 31 sucursale, 3 federaţii, 16 patronate, 55 asociaţii şi 10.000 de companii, peste 245.000 de angajaţi.
Printre proiectele CONAF se numără "Pactul pentru Tineri", "Maratonul pentru Educaţie Antreprenorială", Forumul "De Vocaţie Antreprenoare", "SuraTAX", Forum "24 Trends for 2024", "DigitalUP" "Pactul pentru Muncă" - în parteneriat cu FPPG, "Pactul pentru Educaţie Antreprenorială" , "Romanian Venture Forum" seria de dialoguri deschise, "Turismul Românesc: Între impas şi oportunitate". Sute de speakeri şi mii de antreprenori au dezbătut în cele mai importante oraşe româneşti, cele mai stringente probleme, în scopul găsirii soluţiilor optime şi celor mai bune strategii de viitor.
Comentează