Declarația făcută în noiembrie de generalul Fabien Mandon, șeful Statului Major al forțelor armate franceze, cel care spunea că Europa trebuie să se pregătească pentru război, a căzut ca un trăsnet asupra opiniei publice din Franța. De asemenea, alți generali de top ai armatelor din Europa lansează avertismente similare, inclusiv șeful NATO, Mark Rutte a spus că Europa trebuie să fie pregătită pentru „un război de amploarea celui trăit de bunicii sau străbunicii noștri”.
Europa trăiește într-un spațiu ”între pace și război”
Europa Occidentală are dificultăți în a accepta că trăiește „într-un spațiu între pace și război”, așa cum a formulat Blaise Metreweli, șefa serviciilor de informații britanice, pe 15 decembrie. Pentru țările apropiate de Rusia, în special statele baltice, Polonia și țările nordice, conceptul de „pregătire pentru război” este deja bine înțeles. În capitale precum Parisul, unde amenințarea pare îndepărtată, conflictul este perceput mai degrabă ca un subiect de urmărit la televizor, scrie The Economist.
Șeful NATO: Europa trebuie să fie pregătită de război
De aici și semnalele de alarmă trase de responsabilii din domeniul securității. Pe 11 decembrie, Mark Rutte, secretarul general al NATO, a spus că Europa trebuie să fie pregătită pentru „un război de amploarea celui trăit de bunicii sau străbunicii noștri”. Câteva zile mai târziu, șeful Statului Major al armatei britanice, Sir Richard Knighton, a avertizat că securitatea „nu poate fi externalizată doar către forțele armate”.
Aceste avertismente sunt respinse de unii politicieni din opoziție, care le consideră tactici de intimidare. Fabien Roussel, liderul Partidului Comunist Francez, a catalogat discursul generalului Mandon drept „belicism intolerabil”. În același timp, guvernele europene încep să reacționeze în două direcții principale: reintroducerea unor forme de serviciu militar și pregătirea civililor pentru un posibil conflict.
Se reintroduce serviciul militar
În decembrie, guvernul german a ajuns la un acord privind un nou model de recrutare. Din 2026, toți tinerii de 18 ani vor primi un chestionar prin care li se va evalua disponibilitatea de a servi. Din 2027, bărbații de 18 ani vor fi supuși unui control medical. Scopul este crearea unei baze de date pentru mobilizare, parte a ceea ce ministrul apărării Boris Pistorius numește „capacitate de pregătire pentru război”.
Cu o lună mai devreme, președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat introducerea unui serviciu militar voluntar, plătit, de zece luni, pentru tinerii cu vârste între 18 și 25 de ani, începând din 2026. Serviciul militar obligatoriu fusese desființat în 1997. În Polonia, premierul Donald Tusk analizează posibilitatea unui program de instruire militară pentru toți bărbații adulți, deși nu există încă propuneri concrete. Ca și în Germania și Franța, accentul cade pe consolidarea rezervelor și pe transmiterea unui semnal către potențialii adversari.
Franța și Germania s-au inspirat din modelul țărilor nordice. Finlanda și Norvegia au menținut înrolarea militară obligatorie timp de decenii. Toți bărbații finlandezi sunt chemați la recrutare la 18 ani, iar populația este considerată parte a apărării colective. Germania își bazează noul sistem pe modelul Suediei, care a reintrodus conscripția în 2018 ca parte a strategiei de „apărare totală”.
Atunci, toți tinerii, femei și bărbați, au fost obligați să se înregistreze la 18 ani, iar armata selectează o parte dintre ei pentru un stagiu militar de 11 luni. Mulți analiști consideră că Germania va trebui, în cele din urmă, să revină la serviciul militar obligatoriu pentru a-și atinge obiectivele de recrutare.
Răspunsul european rămâne însă inegal. Italia a suspendat conscripția în 2005. Ministrul apărării, Guido Crosetto, intenționează să prezinte în 2026 un proiect de lege pentru crearea unei rezerve voluntare, menită să acopere un deficit de personal estimat la 30.000–40.000 de militari, însă planurile sunt încă neclare. Spania a crescut bugetul apărării, dar prevede doar o creștere modestă a efectivelor până în 2029 și nu discută despre conscripție. Nici Marea Britanie, în ciuda planurilor ambițioase de reînarmare, nu ia în calcul această opțiune, limitându-se la lansarea unui program de tip „an de pauză” pentru tinerii sub 25 de ani.
Țările din Occident își pregătesc cetățenii pentru război
Diferențele sunt și mai vizibile în ceea ce privește pregătirea civililor. Țările nordice, baltice și Polonia sunt mult mai avansate decât statele din Europa Occidentală. În Suedia, autoritățile organizează anual o „săptămână a pregătirii”, iar în 2024 fiecare gospodărie a primit un ghid de 32 de pagini care explică obligațiile cetățenilor în caz de război sau amenințare de război, ce provizii ar trebui să aibă și cum pot ajunge la adăposturi de protecție civilă. Lituania a publicat un ghid similar, detaliind strictul necesar pentru supraviețuirea timp de trei zile. Suedia intenționează să majoreze cheltuielile pentru apărare civilă la 19,4 miliarde de coroane până în 2028, față de 2,7 miliarde în 2022.
În multe țări din Europa Occidentală, astfel de inițiative lipsesc. Olanda a trimis în noiembrie un ghid pentru situații de urgență, inclusiv război, tuturor gospodăriilor. Franța și-a pregătit populația pentru atacuri teroriste, dar nu pentru un conflict de amploarea celui descris de Mark Rutte, cu distrugeri masive, mobilizare generală și milioane de refugiați. În Spania și Italia, discuția publică pe acest subiect aproape că nu există.
Un sondaj realizat în nouă țări europene și publicat în decembrie evidențiază aceste diferențe. 77% dintre polonezi consideră că există un risc ridicat de război cu Rusia în următorii ani, comparativ cu doar 34% dintre italieni. Există însă un consens asupra unui punct: Europa nu este pregătită. În medie, 69% dintre respondenți cred că țara lor nu ar putea să se apere în fața Rusiei, procentul ajungând la 85% în Italia, 69% în Germania, 58% în Polonia și 51% în Franța.
Comentează