Postul nu este un simplu exerciţiu de igienă şi de estetică, ci este o şcoală de înfrânare duhovnicească, a afirmat, luni, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, la Paraclisul "Sf. Mare Mucenic Gheorghe" din Reşedinţa Patriarhală, relatează Agerpres.
Opinia Patriarhului despre post
"Postul nu este un simplu exerciţiu de igienă şi de estetică, ci este o şcoală de înfrânare duhovnicească, o şcoală de despătimire sau de eliberare treptată din patimile egoiste pentru a dobândi iubirea smerită şi milostivă sau darnică aflată în Iisus Hristos", a spus Patriarhul Daniel, potrivit basilica.ro.
Înaltul ierarh a subliniat că postul a fost instituit în Rai ca exerciţiu de înfrânare şi ca libertate a omului de alege între Creatorul Dăruitor şi pomul interzis de El.
"Întrucât înfrânarea aceasta duhovnicească care începe prin postul din Rai nu a fost realizată de către protopărinţii Adam şi Eva, Domnul Iisus Hristos, noul Adam, la începutul activităţii Sale publice şi după ce a fost botezat în Iordan de către Ioan, a fost dus în pustie de către Duhul Sfânt şi acolo, după 40 de zile şi 40 de nopţi de post şi rugăciune, a fost ispitit", a explicat Patriarhul.
Potrivit PF Daniel, prin post se arată că ascultarea de Dumnezeu şi comuniunea cu El în rugăciune este mai importantă decât consumarea darurilor materiale diferite oferite de Dumnezeu omului pentru hrana trupului.
"De aceea, cine posteşte, dar nu se roagă şi nu cere ajutorul lui Dumnezeu, posteşte doar ca exerciţiu fizic pentru a păstra linia sau, cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur: Cine posteşte, dar nu face milostenie, posteşte ca să se îmbogăţească, adună rezerve pentru viitor. (...) Prin urmare, din acest punct de vedere, postul este o şcoală a înfrânării şi a libertăţii de a prefera darurile spirituale darurilor materiale, de a respinge patima lăcomiei şi de a cultiva iubirea darnică", a arătat Patriarhul Daniel.
„Prima a fost ispita de a avea pâine fără muncă, fără efort, prin transformarea pietrelor în pâine, în mod automat sau magic. Însă, Domnul Iisus Hristos a respins ispita aceasta zicând că: Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu”.
Ispita de a stăpâni popoarele, națiuni întregi a fost respinsă de Mântuitorul, zicând: „Piei, satano, căci scris este: Domnului Dumnezeului tău să te închini şi Lui singur să-I slujeşti” (Matei 4:10).
„Iar a treia ispită pe care a respins-o Domnul Iisus a fost ispita slavei deșarte sau supra-evaluarea narcisistă a eului uman ori iluzia succesului nelimitat, adică ispita de a fi atotputernic ca Dumnezeu, fără comuniune cu Dumnezeu”, a spus Părintele Patriarh Daniel, conform BASILICA.RO.
„Aceste trei ispite sunt permanente în umanitate. De aceea, Sfinții Părinți ai Bisericii ne învață că postul este o școală a libertății și a maturității, o școală de alegere între Dăruitor și darurile Sale”.
„Sfântul Vasile cel Mare spune că postul diminuează greutatea trupului, dar arată mai puternică sănătatea sufletului. Produsele de origine animală de la care noi ne înfrânăm în timpul postului mare sunt trecătoare și limitate, însă împărtășirea cu Trupul și Sângele lui Hristos este arvună a vieții veșnice”.
Despre rugăciunea lui Efrem Sirul
Părintele Patriarh Daniel a subliniat, în ultima parte a predicii, înțelesul și folosul rugăciunii Sfântului Efrem Sirul în Postul Mare.
„În general, sâmbăta se săvârșește Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar duminica, în Postul Mare, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Aceste liturghii de sâmbătă și duminică sunt liturghii depline, adică săvârșite cu invocarea Duhului Sfânt peste darurile euharistice, peste pâine și vin”, a explicat Patriarhul României.
„Însă credincioșii, cu timpul, au dorit să se împărtășească și în zile de post, luni, marți, miercuri, joi și vineri. Și în aceste zile nu se săvârșește liturghia deplină, adică liturghie cu epicleză, cu invocarea Duhului Sfânt, ci să săvârșește o rânduială a împărtășirii, numită Liturghia Darurilor înainte sfințite, care nu este o liturghie euharistică deplină, tocmai fiindcă nu are epicleză euharistică”, adăugat Preafericirea Sa.
Patriarhul Daniel a explicat că această rânduială a fost posibilă „pentru că rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, în care sunt patru cereri de alungare a duhurilor răutății și patru cereri de chemare a duhurilor bunătății, este o epicleză a liturghiei de pocăință. În timpul Postului Mare de luni până vineri, toate slujbele laolaltă formează o liturghie a pocăinței”.
„Această rugăciune a Sfântului Efrem Sirul, zice Sfântul Cuvios Petroniu Tănase de la Prodromu, este epicleza liturghiei de pocăință, care nu este o invocare a Duhului Sfânt asupra pâinii și a vinului, ci asupra persoanei care se pocăiește. Iar schimbarea nu este a pâinii în Trupul Domnului și a vinului în Sângele Domnului, ci schimbarea omului păcătos în om virtuos, prin iertarea păcatelor, ca urmare a pocăinței și prin împărtășirea cu Hristos, prin rugăciune și prin Sfânta Taină a Împărtășaniei”, a evidențiat Preafericirea Sa.
Canonul Mare se citește fragmentat în primele patru zile din Postul Paștilor, în cadrul Pavecerniței Mari, și integral, miercuri, în săptămâna a cincea.
Patriarhul Daniel a purtat rasă de culoare neagră
La slujba de luni seară de la Paraclisul Reşedinţei Patriarhale, PF Daniel a purtat rasă de culoare neagră. Patriarhul României poartă haine clericale de culoare albă ca expresie a permanentei canonicităţi a Bisericii Ortodoxe Române. În mod excepţional, se îmbracă în veşminte de culoare neagră în prima săptămână a Postului Mare, în Săptămâna Pătimirilor, la Prohodul Domnului, simbolizând o stare de pocăinţă profundă. Deşi rasa este de culoare neagră, Patriarhul BOR păstrează camilafca de culoare albă în perioada sus-menţionată, mai informează basilica.ro.
A început postul mare
Creştinii ortodocşi au intrat, luni, în Postul Paştelui, numit şi Postul Mare, praznicul Învierii Domnului urmând a fi sărbătorit anul acesta în data de 12 aprilie. Postul Paştelui este cel mai lung şi mai aspru dintre posturi pentru că îi pregăteşte pe creştini de cea mai importantă sărbătoare, Învierea Domnului.
În primele patru zile din Postul Paştilor, se citeşte fragmentat Canonul Mare al Sfântului Andrei Criteanul, un imn liturgic al pocăinţei, care aminteşte de istoria mântuirii. Totodată, pentru a reitera necesitatea unei conştiinţe pline de pocăinţă, Biserica a hotărât ca acest canon să fie citit integral în a cincea săptămână din post.
Comentează