Planul Guvernului condus de premierul Ilie Bolojan de a restrânge numărul polițiștilor locali lovește, deja, într-o realitate juridică dură. O decizie recentă a Tribunalului Buzău arată limpede că disponibilizările făcute pe repede înainte pot costa scump administrațiile locale, nu doar politic, ci și financiar.
Cifrele Guvernului, puse la test de instanțe
Printre măsurile anunțate de Executiv se află limitarea drastică a poliției locale. Primăriile din localitățile cu mai puțin de 4.500 de locuitori vor putea înființa poliție locală doar dacă bugetul local acoperă integral cheltuielile de funcționare. În orașele mici, norma propusă este de un polițist local la 1.200 de locuitori, în timp ce în București și în marile municipii raportul ar urma să fie de un polițist la 6.500 de locuitori. Practic, schema ar duce la reducerea numărului de posturi în multe localități, cu efecte directe asupra angajaților.
Teoretic, cifrele par simple. În practică însă, cazul Buzău demonstrează că astfel de tăieri pot declanșa litigii de lungă durată și despăgubiri consistente.
Când tăierile de personal ajung pe masa judecătorilor
După aproape un deceniu de procese, Tribunalul Buzău a decis anularea organigramei din 2016 prin care peste 300 de polițiști locali urmau să fie concediați. Instanța a obligat Primăria și Consiliul Local Buzău, în solidar, la plata unor despăgubiri morale de câte 2.500 de lei pentru fiecare reclamant.
„Anulează Hotărârea nr.193/18.10.2016 a Consiliului Local al Municipiului Buzău privind aprobarea organigramei, numărului de personal şi statului de funcţii (…) şi obligă pârâţii (…) la plata despăgubirilor”, se arată în decizia Tribunalului.
Potrivit Sindicatului Fortus Lex, din cei aproximativ 310 polițiști locali vizați inițial de concedieri, o parte s-au pensionat între timp, iar alții au decedat, instanța stabilind plata despăgubirilor inclusiv către moștenitori. În prezent, ar mai fi aproximativ 170 de persoane direct interesate, însă despăgubirile se acordă pentru întregul lot.
Vicepreședintele sindicatului, Ene Vasile, spune că hotărârea confirmă ceea ce polițiștii locali au susținut încă din 2016, că măsura disponibilizărilor a fost nelegală și abuzivă. Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a anunțat că administrația va face apel la Curtea de Apel Ploiești, după primirea motivării.
În acest context, pachetul de măsuri anunțat de Ilie Bolojan capătă o dimensiune delicată. Cazul Buzău sugerează că reducerea numărului de polițiști locali nu poate fi făcută mecanic, doar din pix, fără riscul unor procese costisitoare. Cu alte cuvinte, Guvernul poate propune norme și plafoane, dar, dacă autoritățile locale vor forța concedieri similare, există precedentul clar că oamenii se pot întoarce în instanță, cu drepturi recunoscute și cu despăgubiri în buzunar.
Pentru multe primării, dilema devine una dublă: fie păstrează personalul și caută bani în buget, fie reduc posturi și își asumă ani de litigii și costuri suplimentare. Iar lecția de la Buzău e greu de ignorat.
Comentează