Președintele României, Nicușor Dan, a trimis vineri Parlamentului o cerere de reexaminare a legii privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 45/2025, act normativ care vizează gestionarea fondurilor europene nerambursabile aferente perioadei de programare 2021–2027. Șeful statului invocă încălcarea principiului constituțional al bicameralismului, motiv pentru care solicită reluarea dezbaterilor parlamentare.
Legea contestată, transmisă la promulgare pe 24 decembrie
Potrivit Administrației Prezidențiale, legea a fost transmisă la promulgare pe 24 decembrie 2025 și are ca obiect aprobarea OUG nr. 45/2025 fără modificări, completarea OUG nr. 133/2021, precum și introducerea unor dispoziții care permit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene să utilizeze anumite sume pentru plata cheltuielilor solicitate de beneficiari, inclusiv în cazul unor proiecte pentru care a fost formulată o sesizare de fraudă, până la punerea în mișcare a acțiunii penale.
Nicușor Dan: legea contravine Constituției
În cererea de reexaminare, președintele arată că, din analiza parcursului legislativ și din compararea formelor succesive ale actului normativ, rezultă că legea contravine prevederilor art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție, care consacră funcționarea Parlamentului în sistem bicameral.
„Din analiza parcursului legislativ al legii criticate şi din compararea formelor pe care aceasta le-a avut de la momentul iniţierii şi până la momentul adoptării reiese faptul că legea transmisă la promulgare contravine prevederilor art. 61 alin. (2) şi art. 75 din Constituţie, referitoare la principiul bicameralismului, motiv pentru care apreciem că se impune reanalizarea acesteia de către Parlament”, arată cererea de reexaminare.
Diferențe majore între cele două Camere
Șeful statului subliniază că ambele Camere ale Parlamentului trebuie să își exercite rolul deliberativ, iar Constituția nu permite adoptarea unei legi în forma finală fără ca aceasta să fi fost dezbătută efectiv de ambele foruri legislative. Potrivit președintelui, modificările introduse de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, depășesc cadrul stabilit de forma adoptată de Senat, prima Cameră sesizată, ceea ce creează o diferență semnificativă de conținut juridic.
„Ţinând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului român şi de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a ţării, Constituţia nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut şi de cealaltă Cameră. Ca urmare, dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracţie de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului. Aşa fiind, modificările şi completările pe care Camera decizională le aduce proiectului de lege sau propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia şi la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situaţia ca o singură Cameră, şi anume Camera decizională, să legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului”, avertizează şeful statului.
În concluzie, din analiza comparată a documentelor privind iniţierea şi desfăşurarea procesului legislativ în cauză, respectiv a propunerii legislative, a formei adoptate de Senat, ca primă Cameră sesizată, şi a celei adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, se poate constata că există deosebiri majore de conţinut juridic şi o configuraţie semnificativ diferită între forma iniţiatorului şi a primei Camere sesizate, pe de o parte, şi forma adoptată de cea de-a doua Cameră, pe de altă parte, iar, faţă de dispoziţiile art. 61 alin. (2) din Constituţie, precum şi faţă de bogata jurisprudenţă constituţională pronunţată în materia principiului bicameralismului, se impune reanalizarea legii de către Parlament, spune preşedintele.
Comentează