Ia este o formă de cunoaştere şi există datorită femeilor, a afirmat, joi seară, fondatoarea comunităţii La Blouse Roumaine, Andreea Diana Tănăsescu, la lansarea catalogului expoziţiei-eveniment "România. Reprezentarea identitară a portului popular în artă", desfăşurată la sediul Muzeului Naţional de Artă al României.
"Ia nu este un decor, este structură, este limbaj, este o formă de cunoaştere. Şi aici trebuie spus foarte clar: ia există datorită femeilor. Nu ca muze, nu ca inspiraţie, ci ca autoare. Generaţii întregi de femei au transmis din mână în mână acest obiect-text, acest corp de cunoaştere, acest sistem de semne. Fără academii, fără muzee, fără validare instituţională. Portul tradiţional este arta lor, o artă riguroasă, codificată, transmisă prin practică, memorie şi responsabilitate. În cusătura ei sunt înscrise relaţia cu natura, cu divinitatea, cu comunitatea şi cu propriul corp, dar cel mai important cu propriul suflet. Este un alfabet feminin al lumii", a spus Tănăsescu.
Ea a subliniat că ia ne învaţă nu doar ce este frumos, ci şi ce este durabil, transmisibil şi viu.
"Identitatea secolului XXI se schimbă într-un ritm accelerat. Tehnologia comprimă timpul, fragmentează atenţia şi standardizează formele culturale. În acest context cred că ia ne învaţă nu doar ce este frumos, ne învaţă şi ce este durabil, ce este transmisibil, ce este viu. Nu cred că ia poate fi definită în sens clasic. O privesc mai degrabă ca pe o matrice, o matrice vie, care generează continuu sens, memorie şi apartenenţă, o formă care adună în ea timp, experienţă, emoţie şi credinţă. Şi poate cel mai important, ea funcţionează ca o formă maternă: acoperă, protejează, conţine, nu impune şi nu domină, ci ţine, leagă şi transmite", a arătat Andreea Tănăsescu.
Fondatoarea comunităţii La Blouse Roumaine a atras atenţia că, în contextul apariţiei inteligenţei artificiale, formele de cunoaştere create de femei şi transmise informal devin cele mai vulnerabile.
"Astăzi ajungem însă într-un punct de cotitură, inteligenţa artificială, prescurtat tot IA, un moment care ne obligă să ne punem întrebări serioase despre autor, memorie, apropriere şi responsabilitate. Pentru că formele de cunoaştere create de femei, transmise informal, sunt astăzi cele mai vulnerabile. Poate că această expoziţie este şi un avertisment, dar este şi o invitaţie de a trata ia nu ca un obiect de consum cultural, politic sau ideologic, ci ca o matrice, ca un sistem viu, ca un ghid. Pentru că ea nu aparţine trecutului, ea ne pregăteşte pentru viitor", a mai transmis Andreea Tănăsescu.
La rândul său, directorul general al Muzeului Naţional de Artă al României, Erwin Kessler, curatorul expoziţiei şi autorul catalogului, a declarat că lucrarea lansată "este o analiză mult mai critică decât arată expoziţia".
"Veţi vedea, cu siguranţă, cartea nu este o odă portului popular, nu este o odă iei, este o analiză mult mai critică decât arată expoziţia. Expoziţia este făcută, ca toate expoziţiile pe care le-am făcut, ca, în primul rând, să placă. Am plăcerea de a face plăcere (...), pe când atunci când scriu îmi permit şi plăcerea de a face neplăcere. Scrisul e un revelator, probabil, uneori, mai puternic decât ochiul şi de aceea veţi vedea o altă faţă a expoziţiei în această carte şi sper să vă doriţi şi după aceea să mai vedeţi expoziţia după contactul cu cartea", a spus Erwin Kessler.
Potrivit criticului, "la fel ca expoziţia, catalogul reliefează utilizarea în artă a costumului popular şi îndeosebi a iei ca un construct mental, crucial în agregarea vizuală a identităţii naţionale, din cele mai vechi timpuri până la ora actuală".
"Larga acoperire istorică şi geografică a expoziţiei oferă şi o perspectivă critică asupra utilizării propagandistice a iei în diversele regimuri totalitare prin care a trecut România în secolul XX, pe care expoziţia o face vizibilă şi accesibilă societăţii noastre, pentru a îndemna la atenţie, reflecţie şi creaţie", arată directorul general al MNAR, conform unui comunicat al instituţiei muzeale.
Lansarea catalogului marchează ultimele zile de vizitare a expoziţiei, care va fi deschisă până pe 8 februarie.
Comentează