În Danemarca au loc marţi alegeri legislative, sondajele de opinie arătând un mic avans pentru blocul de centru-stânga al şefei guvernului Mette Frederiksen, sub impulsul atitudinii sale ferme faţă de declaraţiile preşedintelui american Donald Trump vizând preluarea controlului asupra Groenlandei, relatează Reuters, citat de Agerpres.
Lideră a Social-Democraţilor, Frederiksen, la putere din 2019, speră să obţină un al treilea mandat consecutiv, ceea ce ar putea face din ea prim-ministrul cu cel mai îndelungat mandat din Danemarca de la cel de-al doilea război mondial. Scrutinul va arăta dacă danezii o vor recompensa pe Frederiksen pentru opoziţia sa faţă de presiunile lui Trump de a "achiziţiona" Groenlanda sau o vor pedepsi pentru ceea ce unii critici numesc neglijarea problemelor interne, notează Reuters.
Actualul său guvern bipartizan se confruntă cu o pierdere aproape sigură a majorităţii, sondajele sugerând o revenire la diviziunile politice tradiţionale stânga-dreapta; în acelaşi timp, voturile din Groenlanda ar putea oferi o perspectivă asupra sentimentelor teritoriului semi-autonom cu privire la independenţă.
Economia se află în vârful preocupărilor alegătorilor, a arătat un sondaj TV2 din 12-13 martie, mediul ocupând locul al doilea, cu politica externă şi de securitate pe locul trei şi îngrijirea sănătăţii pe locul patru, urmate de imigraţie pe locul cinci.
Cea mai aprinsă dezbatere a campaniei a fost legată de propunerea lui Frederiksen de a institui un impozit pe avere pentru cei mai bogaţi 20.000 de oameni din ţara cu 6 milioane de locuitori, fondurile urmând a fi alocate pentru şcoli mai bune şi unele scutiri de impozite.
Taxa propusă de 0,5% pentru averile de peste 25 de milioane de coroane daneze (3,87 milioane de dolari) a declanşat o dezbatere despre egalitate şi avere, care ar putea-o ajuta pe Frederiksen să se impună ca lideră a unei noi alianţe de stânga.
În ce priveşte mediul, s-au creat controverse cu privire la utilizarea extensivă a pesticidelor şi îngrăşămintelor de către industria agricolă daneză, care, la rândul său, afectează accesul la apă curată. În timp ce unele partide, inclusiv Social-democraţii şi Conservatorii, insistă asupra unei interdicţii la nivel naţional a pulverizării cu pesticide în zonele vulnerabile cu apă potabilă, altele, ca Partidul Liberal de centru-dreapta, au pledat pentru o tranziţie mai graduală.
Cum funcţionează sistemul electoral danez?
Folketing, parlamentul unicameral, are 179 de membri - 175 din Danemarca, 2 din Groenlanda şi 2 din Insulele Feroe, locurile fiind alocate printr-un sistem de reprezentare proporţională partidelor care întrunesc cel puţin 2% din voturi.
Cetăţenii danezi, inclusiv cei din Groenlanda şi Insulele Feroe, pot vota de la vârsta de 18 ani, peste 80% dintre alegătorii eligibili făcând de obicei acest lucru, fie prin poştă, fie în persoană.
Dacă rezultatul este strâns, un rezultat final ar putea fi anunţat în cursul zilei miercuri, după numărarea tuturor buletinelor de vot.
Ulterior, partidele politice din parlament se consultă cu şeful statului, regele Frederik, cu privire la candidatul preferat pentru conducerea guvernului, monarhul numind în funcţie de aceasta o persoană pentru a forma un guvern sau pentru a conduce negocierile în vederea selecţiei unui prim-ministru.
Danemarca formează adesea cabinete minoritare, în care partidul sau partidele de guvernământ nu au o majoritate parlamentară de 90 sau mai multe locuri, ceea ce le impune să obţină sprijinul partidelor de opoziţie.
Comentează