Un bărbat orb, slăbit şi desculţ, stând în zăpada lagărului nazist de la Flossenbürg. La prima vedere, imaginea pare a fi o fotografie istorică, dar, în realitate, ea a fost generată de o inteligenţă artificială. Echipa Factcheck a AFP a constatat în ultimele luni o multiplicare a acestui tip de înşelăciuni pe reţelele de socialuzare, iar experţii în Holocaust sunt îngrijoraţi, deoarece aceste falsuri subminează credibilitatea realităţii istorice, din motive revizioniste sau din lăcomie.
Printre fotografiile create de AI care au cunoscut un succes viral se numără cea a unei fetiţe cu părul cârlionţat, prezentată ca fiind Hannelore Kaufmann, o berlineză în vârstă de 13 ani care a murit în lagărul de exterminare de la Auschwitz, a cărui eliberare în 1945 este comemorată marţi. Nicio victimă cu acest nume nu a fost înregistrată acolo.
Un alt exemplu de „AI slop” este Hank, prezentat ca un violonist ceh la Auschwitz, o publicaţie denunţată de muzeul lagărului.
Odată cu progresele exponenţiale ale AI, „fenomenul se amplifică”, a spus, pentru AFP, Jens-Christian Wagner, istoric şi director al fundaţiei care administrează siturile Buchenwald şi Mittelbau-Dora.
La sfârşitul anului 2025, „anumite conturi publicau fotografii falsificate în fiecare minut”, subliniază pentru AFP Iris Groschek, istoric care lucrează la locurile de memorie din Hamburg, printre care şi lagărul de concentrare Neuengamme.
În 13 ianuarie, mai multe memoriale şi asociaţii comemorative au tras un semnal de alarmă într-o scrisoare deschisă cu privire la „numărul crescând” al acestor conţinuturi „în întregime inventate”.
Ei menţionează două tipuri de motivaţii, una comercială şi alta politică, pentru a explica creşterea acestor postări.
Pe de o parte, „fermele de conţinut” care „exploatează încărcătura emoţională a Holocaustului” pentru a obţine „clicuri şi venituri publicitare” la un cost redus.
Fotografia falsă a prizonierului din Flossenbürg, de exemplu, a fost promovată de un cont de Facebook care susţinea că „împărtăşeşte poveşti adevărate, umane, din cele mai întunecate capitole ale istoriei”.
Pe de altă parte, falsurile au scopul de „a distorsiona faptele istorice” şi de „a difuza relatări revizioniste”, subliniază semnatarii.
Jens-Christian Wagner citează exemplul imaginilor cu deţinuţi „bine hrăniţi, menite să sugereze că condiţiile din lagărele de concentrare nu erau, în fond, atât de rele”.
Holocaustul este „negat şi relativizat, iar victimele sunt ridiculizate”, denunţă centrul educaţional "Anne Frank", cu sediul la Frankfurt.
Deformarea istoriei
Prin „deformarea istoriei”, aceste imagini generate de AI au „consecinţe foarte concrete asupra reprezentării pe care oamenii o au despre perioada nazistă”, subliniază Iris Groschek.
Acest lucru se simte în timpul vizitelor la memorialele efectuate de tinerii vizitatori, în special cei din „zonele rurale din Germania de Est (...), unde gândirea de extremă dreapta a devenit larg hegemonică”, a observat Wagner, directorul siturilor Buchenwald şi Mittelbau-Dora.
Remarci provocatoare, râsete, atitudini lipsite de respect... Semnele „de respingere” sunt, desigur, opera unei minorităţi, dar aceasta „devine din ce în ce mai sigură pe ea”, deplânge el.
Saluturi hitleriste, graffiti cu cruci gamate... Iris Groschek a constatat, de asemenea, „o creştere (a numărului) incidentelor” la Neuengamme.
Lumea occidentală se confruntă cu o ascensiune a extremei drepte şi a antisemitismului, chiar şi în Germania.
Instituţiile memoriale au solicitat astfel marilor reţele sociale să colaboreze cu ele pentru a „combate în mod voluntar” aceste falsuri şi a exclude din programele de monetizare conturile care difuzează astfel de conţinuturi în scopuri venale sau propagandistice.
Regulamentul european privind serviciile digitale (DSA) „obligă platformele să îşi asume responsabilităţile”, a reamintit ministrul german al Culturii, Wolfram Weimer, într-un răspuns adresat AFP.
Niciun gigant american, în special Meta (Facebook şi Instagram), nu a răspuns în ajunul zilei comemorative. În schimb, compania chineză TikTok le-a comunicat că doreşte să excludă conturile incriminate din procesul de monetizare şi să pună în aplicare o „verificare automatizată”, a declarat Groschek pentru AFP.
Între timp, pe Facebook, deşi este vorba de falsuri, imaginile cu Hannelore şi Hank continuă să circule.
Comentează