Ecosistemele din Europa răspund deja la încălzirea climatică, cele mai rapide schimbări, de până la cinci ori mai pronunţate, fiind înregistrate în zonele alpine, inclusiv în Carpaţi, arată un studiu publicat recent în prestigioasa revistă Nature de o echipă din care fac parte şi cercetători ai Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, potrivit mediafax.
Potrivit unui comunicat al UBB transmis vineri, studiul se bazează pe analiza a peste 6.000 de suprafeţe de vegetaţie din păduri, pajişti şi ecosisteme alpine din Carpaţi, Alpi şi Pirinei, a căror evoluţie a fost monitorizată pe termen lung (între 15 şi 78 de ani).
Rezultatele arată că procesul de 'termofilizare' - creşterea ponderii speciilor adaptate la temperaturi mai ridicate - este prezent în toate tipurile de ecosisteme, însă cu intensităţi diferite. Astfel, în păduri şi pajişti, schimbările sunt moderate şi se manifestă în principal prin instalarea unor specii noi adaptate la condiţii mai calde. În schimb, în ecosistemele alpine, transformările sunt mult mai rapide şi mai complexe, fiind de până la cinci ori mai pronunţate, menţionează sursa citată.
Studiul arată că ecosistemele alpine din Carpaţi se numără printre zonele unde aceste schimbări au fost documentate direct, fiind observat un declin al speciilor adaptate la temperaturi scăzute şi o modificare a structurii comunităţilor vegetale, aceste ecosisteme funcţionând ca indicatori timpurii ai efectelor schimbărilor climatice.
Echipa de cercetători i-a inclus pe prof. univ. dr. Mihai Puşcaş şi dr. Pavel Dan Turtureanu, din cadrul Grădinii Botanice "Alexandru Borza" şi al Facultăţii de Biologie şi Geologie, precum şi pe dr. Tudor Ursu, de la Institutul de Cercetări Biologice din Cluj-Napoca.
"Observaţiile din Munţii Rodnei, parte a reţelei europene de monitorizare a ecosistemelor alpine GLORIA, oferă o perspectivă esenţială asupra acestor procese. Aici putem urmări în timp real cum comunităţile vegetale răspund la schimbările climatice. În timp ce în unele sisteme observăm mai ales o tranziţie graduală către specii adaptate la temperaturi mai ridicate, în zonele montane asistăm la pierderi care pot deveni ireversibile, într-un interval de timp mai scurt decât ne-am fi aşteptat iniţial", a declarat, directorul Grădinii Botanice "Alexandru Borza" a UBB, prof. univ. dr. Mihai Puşcaş, citat în comunicatul menţionat.
Comentează