PSD s-a enervat pe comitetul premierului Ilie Bolojan pe legile justiției. Sorin Grindeanu spune că acel comitet e format din membri ai societății civile care nu au experiență în justiție. Unul din numele rostite de Sorin Grindeanu e cel al lui Tudor Chirilă, cântăreț, actor și jurat la Vocea României.
Care e sensul comitetului pe justiție?
”UDMR şi USR l-au întrebat pe primul-ministru în coaliţie ce-i cu comitetul ăla pentru legile justiţiei, că noi nu suntem... (...) Şi au fost întrebări din partea celor de la USR, de exemplu, şi de la UDMR, ce vrea acel comitet? Că avem totuşi Parlament, există comisii juridice, în acel mod se fac legile în ţara asta. Avem un referendum care spune că nu poţi să faci ordonanţe de urgenţă în domeniul Justiţiei. Prin Parlament se fac aceste lucruri. Astea au fost întrebările”, a declarat Sorin Grindeanu, la Gândul, despre discuţiile de luni, din coaliţia de guvernare.
Întrebat ce a răspuns Bolojan, Grindeanu a răspuns: Nimic. Şi acel comitet, cel puţin mie, deşi pot să spun că Ministrul Justiţiei este prezent, prin natura funcţiei. (...) în acest moment e în situaţia în care are nişte propuneri, vreo 200. Eu nu ştiu care este şi nu vreau să-i trimit în derizoriu. Chiar vreau să fiu bine înţeles, dar care e expertiza unor domni, doamne, de la Vocea României, de exemplu, în ceea ce priveşte legile Justiţiei? Nu vă supăraţi. Sunt oameni care au făcut facultăţi, s-au dat doctorate. Plagiate sau neplagiate. Există un anumit circuit în ţara asta. Şi nu doar în ţara asta, ci peste tot în lume. Legile se fac în Parlament”. Grindeanu a mai arătat că priveşte cu îngrijorare acest comitet.
Reformele propuse de asociații pot avea urmări grave
Un pachet de propuneri legislative privind „legile justiției”, prezentat de asociațiile Funky Citizens și Declic în controversatul comitet guvernamental înființat de premierul Bolojan, revendică idealul unui sistem de justiție cu mai multă transparență, digitalizare și reguli mai stricte pentru managementul instanțelor. Teoretic, se doresc ședințe mai deschise, hotărâri mai accesibile, proceduri mai controlabile, numiri la vârf mai meritocratice. Problema este că, în forma actuală, unele mecanisme propuse sunt calibrate în așa fel încât pot produce un efect contrar, generând blocaje instituționale, litigii satelit, vulnerabilități procedurale exploatabile strategic și, în final, o justiție mai lentă și mai expusă presiunilor.
Comentează