Prezent la Bruxelles, premierul României Ilie Bolojan a anunțat că țara noastră trebuie să îndeplinească mai multe jaloane pentru a putea recupera o parte din banii europeni.
Anunțul premierului
Premierul Bolojan explică ce trebuie să facă România pentru a accesa 2,6 miliarde de euro din PNRR. Două jaloane critice trebuie îndeplinite urgent.
România are la dispoziție șase luni pentru a recupera întârzierile din PNRR.
Premierul Ilie Bolojan a explicat joi ce condiții trebuie îndeplinite pentru a atrage peste 10 miliarde de euro. Miza imediată este o cerere de plată de 2,6 miliarde de euro.
Pentru deblocarea sumei, România trebuie să rezolve două jaloane importante.
Jalonul 1
Primul vizează reforma pensiilor magistraților. Al doilea privește decarbonizarea în sectorul energetic.
În ceea ce privește pensiile magistraților, Bolojan a dat asigurări că legea urmează să fie promulgată în zilele următoare. După publicarea în Monitorul Oficial, România va notifica Comisia Europeană. Premierul speră la un răspuns favorabil până la jumătatea lunii martie.
„În zilele următoare, va fi promulgată legea privind reforma pensiilor magistraţilor, când vom comunica Comisiei Europene practic îndeplinirea sută la sută a jalonului. Am explicat situaţia şi, ca atare, Comisia a apreciat eforturile mari făcute pentru a corecta această nedreptate, pentru a pune in practică acest angajament şi am încredere că după ce vom comunica toate documentele vom primi un răspuns până la jumătatea lunii martie, care sper să fie favorabil”, a declarat premierul Ilie Bolojan, la Bruxelles.
„Avem întârzieri pe anii trecuți, pe care trebuie să le recuperăm. Condiția este să îndeplinim aceste jaloane. Când ai de îndeplinit un jalon, dacă e îndeplinit în totalitate primești întreaga sumă. Dacă e parțial, o să fie o corecție. Speranța mea e că o să recuperăm banii. O să putem face un spital sau lucruri importante pentru comunitate. E important să respectăm aceste jaloane”, a spus premierul, în cadrul unei conferințe de presă.
„Speranţa mea e că vom recupera cea mai mare parte din această sumă”, a spus Bolojan.
Premierul a adăugat că, din discuţia cu preşedinta Comisiei Europene şi cu echipa sa tehnică, poate spera că CE va adopta cea mai bună soluţie.
„Din discuţia cu preşedinta si cu echipa sa tehnică sunt un optimist (...) iar eu cred că acest efort mare făcut pentru a corecta lucrurile este de natură să ne facă să sperăm că şi Comisia Euroepană va căuta să adopte cea mai bună soluţie pe care o poate pune în practică pentru România. Am incredere că CE va adopta cea mai bună soluţie posibilă, sunt un optimist”, a mai spus Ilie Bolojan.
Curtea Constituţională a publicat, joi, motivarea deciziei privind pensiile magistraţilor, prin care a respins sesizarea ÎCCJ şi a admis că legea Guvernului este constituţională. După publicarea motivării CCR în Monitorul Oficial, preşedintele Nicuşor Dan are un termen de cel mult 10 zile pentru a promulga legea.
Jalonul 2
Al doilea jalon este mai dificil de rezolvat. România trebuia să reducă producția de energie pe cărbune și să o înlocuiască cu surse alternative. Termenele asumate nu au fost respectate. Centrala de la Craiova trebuia trecută de pe cărbune pe gaz. Lucrările nu au fost finalizate și mai sunt necesari cel puțin unul sau doi ani. Situații similare există și la Arad.
La Constanța lucrurile stau mai bine. Cele două centrale noi vor deveni operaționale în cursul acestui an. Dar ele nu sunt suficiente pentru a acoperi întregul deficit de capacitate. Bolojan a subliniat că deciziile trebuie să țină cont de realitățile din teren. „Trebuie să ne asigurăm că sistemul energetic național funcționează stabil", a spus premierul. În perioadele geroase, consumul maxim trebuie acoperit fără riscul unui colaps al rețelei.
Guvernul va veni cu propuneri concrete în cursul săptămânii viitoare. Măsurile vor încerca să reconcilieze obligațiile asumate față de Comisia Europeană cu realitățile din sectorul energetic românesc. Bolojan a reamintit că banii din PNRR sunt esențiali pentru România. Din suma blocată se poate finanța, de exemplu, construirea unui spital. Sau se pot derula proiecte importante pentru comunitățile din întreaga țară.
România are la dispoziție șase luni pentru a recupera întârzierile acumulate în anii trecuți. De respectarea acestor termene depinde accesul la cea mai mare tranșă de finanțare europeană din istoria țării.
Context: vizita premierului la Bruxelles
Premierul Ilie Bolojan a avut o întrevedere joi, la Bruxelles, cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, iar cei doi au discutat despre implementarea PNRR și despre programul SAFE, a transmis Guvernul într-un comunicat.
Prim-ministrul Ilie Bolojan a prezentat stadiul Planului Național de Redresare și Reziliență, cu accent pe îndeplinirea jaloanelor privind reforma pensiilor magistraților și procesul de decarbonizare.
Cei doi oficiali au convenit ca solicitările României să fie analizate la nivelul Comisiei Europene, în vederea deciziei finale privind cererile de plată 3 și 4, iar un răspuns să fie transmis în prima parte a lunii martie.
„Președinta Comisiei Europene a apreciat reformele adoptate de Guvern și faptul că România se menține pe traiectoria asumată privind reducerea deficitului bugetar”, se arată într-un comunicat al Guvernului.
Conform sursei citate, în cadrul întrevederii, prim-ministrul României a punctat progresele în implementarea programului SAFE și a apreciat instrumentele financiare pe care Comisia Europeană le dezvoltă și le pune la dispoziția statelor membre pentru dezvoltarea propriilor industrii de apărare.
În acest context, premierul Bolojan a salutat inițiativele legate de dezvoltarea și reziliența economică pentru statele membre de pe flancul estic.
„La rândul său, președinta Ursula von der Leyen a apreciat pașii importanți făcuți de România în implementarea programului SAFE, precum și interesul față de instrumentele financiare inițiate de Comisie și puse la dispoziția statelor membre pentru dezvoltarea propriilor industrii de apărare”, a precizat Guvernul.
Totodată, președinta Comisiei Europene a apreciat eforturile României în promovarea proiectelor EastInvest, o inițiativă menită să faciliteze accesul la sprijin sub formă de împrumuturi pentru statele membre ale Uniunii Europene care se învecinează cu Rusia, cu Belarus și cu Ucraina.
Comentează