Preţul mediu naţional al benzinei în Statele Unite a depăşit în această săptămână pragul de 3,50 dolari pe galon, atingând cel mai ridicat nivel din mai 2024, potrivit datelor furnizate de serviciile de monitorizare AAA şi GasBuddy. Pentru Donald Trump este un adevărat dezastru, asta pentru că în SUA este plină campanie electorală pentru alegerile intermediare din noiembrie și republicanii sunt în urma democraților, informează News.ro.
Crește prețul benzinei în SUA
Creşterea este alimentată de temerile privind aprovizionarea cu petrol, în contextul războiului dintre Statele Unite şi Israel, pe de o parte, şi Iran, pe de altă parte.
Perturbările exporturilor de petrol din Orientul Mijlociu prin Strâmtoarea Ormuz au dus la o creştere rapidă a preţurilor combustibililor la nivel global, ceea ce riscă să afecteze bugetele consumatorilor şi să încetinească activitatea economică.
Analiştii spun că scumpirea benzinei ar putea deveni şi un risc politic pentru preşedintele american Donald Trump şi Partidul Republican înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie, în condiţiile în care una dintre promisiunile-cheie ale campaniei sale din 2024 a fost reducerea costurilor energiei.
”Undele de şoc geopolitice nu au nevoie de luni pentru a ajunge în portofelul oamenilor, ci doar de câteva zile. Simţi presiunea exact în momentul în care îţi alimentezi maşina”, a declarat William Stern, director executiv al companiei americane de finanţare pentru întreprinderi mici Cardiff.
Prețul benzinei a crescut cu aproape 60 de cenți, de la începutul războiului
Preţul mediu al benzinei în SUA a crescut cu aproape 60 de cenţi de la decizia lui Donald Trump de a se alătura Israelului în atacurile asupra Iranului, pe 28 februarie, ajungând miercuri la 3,58 dolari pe galon.
Creşterea de aproximativ 20% în doar 11 zile este comparabilă cu saltul înregistrat în urmă cu patru ani, după invazia Rusiei în Ucraina.
Specialiştii estimează că scumpirile ar putea continua în zilele următoare, după ce alte nave au fost atacate miercuri în Strâmtoarea Ormuz.
Preţurile benzinei pe pieţele angro au crescut deja cu două cifre, potrivit lui Denton Cinquegrana, analist-şef pentru petrol la Oil Price Information Service. De regulă, modificările preţurilor angro se reflectă la pompă chiar în ziua următoare.
Preţurile petrolului, care reprezintă cea mai mare componentă a costului combustibilului, au continuat să crească miercuri, cu aproape 5%, în pofida propunerii Agenţiei Internaţionale pentru Energie de a elibera 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice.
Anunţul a ridicat însă numeroase întrebări, deoarece nu a fost precizat ce state vor contribui la eliberarea acestor volume şi în ce calendar.
În acelaşi timp, piaţa americană intră în perioada de trecere la benzina de vară, care arde mai curat, dar este mai costisitoare de produs, ceea ce ar putea împinge preţurile şi mai sus în perioada următoare.
Prețurile petrolului au crescut la nivel internațional
Prețurile petrolului au urcat puternic joi, în tranzacțiile din Asia, semn că investitorii rămân preocupați de riscul unei crize prelungite de aprovizionare, chiar dacă statele membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au convenit cea mai mare eliberare coordonată de rezerve strategice.
Brent a urcat spre pragul de 100 de dolari pe baril, iar țițeiul american a avansat puternic, pe fondul temerilor că războiul cu Iranul continuă să lovească fluxurile energetice din Golf.
Potrivit Reuters, Brent a ajuns joi la 99,03 dolari pe baril, în timp ce țițeiul american WTI a urcat la 93,80 dolari, după noi informații privind atacuri asupra navelor din Strâmtoarea Hormuz și din apele irakiene. Mișcarea vine după o volatilitate accentuată la începutul săptămânii, când piețele au oscilat între speranțele unei dezescaladări și teama că blocajele asupra transportului maritim se vor adânci.
Escaladarea a avut loc în ciuda deciziei IEA de a elibera 400 de milioane de barili din stocurile strategice, un volum fără precedent. Statele Unite vor contribui cu 172 de milioane de barili, iar Japonia a anunțat că va începe rapid propriile livrări din rezerve. Totuși, analiștii avertizează că acest volum acoperă doar circa 20 de zile din pierderile de aprovizionare asociate perturbărilor din Hormuz și că petrolul va ajunge pe piață doar treptat, în săptămânile și lunile următoare.
Iranul a transmis că piața trebuie să se pregătească pentru un petrol la 200 de dolari pe baril, după atacurile asupra unor petroliere și asupra altor nave din apropierea Strâmtorii Hormuz. Coridorul maritim de pe coasta iraniană este crucial pentru comerțul mondial cu energie, fiind ruta prin care trece aproximativ o cincime din petrolul global. Până acum, nu există semne clare că navele pot traversa din nou în siguranță zona.
Pe piețele financiare, reacția a fost imediată. Bursa japoneză a coborât, iar indicele Nikkei a pierdut 1,6%, în timp ce investitorii au redus expunerea pe active riscante din cauza temerilor legate de inflație și de costurile mai mari ale energiei. Contractele futures de pe Wall Street și din Europa au indicat, la rândul lor, o deschidere mai slabă, iar randamentele obligațiunilor au crescut, pe fondul așteptărilor că băncile centrale ar putea avea mai puțin spațiu pentru reduceri de dobândă.
Contextul geopolitic rămâne confuz. Miercuri, Donald Trump declara că în Iran „nu a mai rămas aproape nimic” de lovit și că războiul s-ar putea încheia curând. La doar câteva ore distanță, tot el a spus că Statele Unite trebuie să „termine treaba”, în timp ce Teheranul a continuat să semnaleze că este pregătit să provoace un șoc economic global prin destabilizarea rutelor energetice.
Eliberarea rezervelor strategice poate tempera temporar presiunea, dar nu rezolvă problema de fond. Atât timp cât Strâmtoarea Hormuz rămâne nesigură, iar conflictul nu dă semne reale de încheiere, petrolul va continua să includă o primă de risc ridicată, iar bursele asiatice și globale vor rămâne vulnerabile la noi episoade de volatilitate
Comentează