Iranul a continuat să exporte cantităţi importante de petrol către China prin Strâmtoarea Ormuz, chiar dacă războiul dintre Statele Unite şi Israel, pe de o parte, şi Iran, pe de altă parte, a perturbat grav transportul energetic prin această rută strategică, transmite CNBC.
China primește în continuare petrolul din Iran
De la începutul conflictului, pe 28 februarie, Iranul a trimis cel puţin 11,7 milioane de barili de petrol brut prin strâmtoare, toate transporturile având ca destinaţie China, potrivit lui Samir Madani, cofondator al companiei de monitorizare maritimă TankerTrackers.com.
Compania urmăreşte mişcările navelor cu ajutorul imaginilor satelitare, inclusiv atunci când sistemele de localizare ale vaselor sunt oprite. Numeroase petroliere ”au dispărut” de pe sistemele de monitorizare după ce Teheranul a ameninţat că va ataca orice navă care încearcă să tranziteze zona.
Firma de analiză a transportului maritim Kpler estimează că aproximativ 12 milioane de barili de petrol au trecut prin Strâmtoarea Ormuz de la începutul războiului. Analistul Nhway Khin Soe a declarat că, având în vedere că China este principalul cumpărător de petrol iranian în ultimii ani, o mare parte din aceste livrări ar putea ajunge acolo, însă confirmarea destinaţiei finale a devenit tot mai dificilă.
Pentru restul lumii, Strâmtoarea Ormuz este aproape închisă
Strâmtoarea Ormuz, o rută îngustă prin care se transportă aproximativ o cincime din petrolul şi gazele naturale ale lumii, a înregistrat o reducere drastică a traficului maritim de la izbucnirea conflictului, multe petroliere evitând zona.
În primele două săptămâni ale războiului, zece nave aflate în apropierea strâmtorii au fost atacate de Iran, iar cel puţin şapte membri ai echipajelor au murit, potrivit Organizaţiei Maritime Internaţionale.
Un purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe a declarat că petrolierele care traversează zona trebuie să fie ”extrem de prudente”.
Potrivit TankerTrackers, trei dintre cele şase petroliere surprinse de sateliţi părăsind Iranul după 28 februarie arborau pavilion iranian.
În contextul creşterii puternice a preţurilor petrolului din cauza temerilor privind aprovizionarea, preşedintele american Donald Trump a declarat pentru Fox News că navele blocate în apropierea strâmtorii ar trebui ”să aibă curaj” şi să traverseze canalul, susţinând că Iranul nu mai are capacitate navală după ce flota sa ar fi fost distrusă.
În paralel, Iranul caută rute alternative de export. Terminalul petrolier de pe insula Kharg, situat la aproximativ 24 de kilometri de coasta iraniană, a fost mult timp principalul punct de export al ţării, gestionând aproximativ 90% din livrările de petrol.
Recent însă, Iranul a reluat încărcarea petrolierelor şi la terminalul Jask, situat pe coasta Golfului Oman, la sud de Strâmtoarea Ormuz. Această instalaţie ar putea oferi o rută alternativă pentru exporturi.
Un petrolier iranian a fost observat încărcând aproximativ 2 milioane de barili de petrol la Jask, doar a cincea astfel de operaţiune din ultimii cinci ani, potrivit TankerTrackers. Totuşi, experţii spun că terminalul este mult mai puţin eficient.
Încărcarea unui superpetrolier de tip Very Large Crude Carrier poate dura până la zece zile la Jask, în timp ce la terminalul Kharg aceeaşi operaţiune durează doar una sau două zile.
În acelaşi timp, exporturile Iranului către China au scăzut faţă de nivelurile anterioare conflictului. Livrările actuale sunt estimate la aproximativ 1,22 milioane de barili pe zi, comparativ cu 2,16 milioane de barili pe zi în februarie, cel mai ridicat nivel din iulie 2018.
China a accelerat în acest an acumularea de rezerve de petrol, importurile de ţiţei crescând cu 15,8% în primele două luni faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor vamale.
Potrivit estimărilor Atlantic Council, China dispune de stocuri de aproximativ 1,2 miliarde de barili de petrol, suficiente pentru a acoperi cererea internă timp de trei până la patru luni.
Tensiunile din Orientul Mijlociu au menţinut pieţele energetice în alertă. Preţul petrolului a urcat luni până aproape de 120 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, pe fondul reducerii producţiei în unele state din Golful Persic şi al blocajelor din Strâmtoarea Ormuz.
Ulterior, cotaţiile s-au temperat: petrolul american WTI pentru livrare în aprilie se tranzacţiona miercuri în jurul valorii de 84,9 dolari pe baril, iar petrolul Brent cu livrare în mai era la aproximativ 88,9 dolari pe baril.
Comentează