Cristina Chiriac, candidată la funcția de procuror general al României, a declarat marți că observațiile formulate de Secția pentru procurori din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii, care i-a acordat aviz negativ, nu reflectă o lipsă de capacitate, ci o diferență de percepție asupra viziunii sale.
Cristina Chiriac a susţinut, marţi, un nou interviu la Ministerul Justiţiei pentru funcţia de procuror general al României după ce a primit aviz negativ din partea Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
„Am analizat cu maximă atenţie această hotărâre şi observaţiile din aceasta le consider utile, dar ele nu reprezintă o infirmare a proiectului, ci aprecierea negativă care a stat la baza avizului a avut la bază răspunsurile date de mine la unele întrebări, apreciate de secţie ca fiind neconvingătoare. Cu permisiunea dumneavoastră voi clarifica aspectele care apar în hotărârea secţiei pentru procurori”, a afirmat Cristina Chiriac în debutul interviului acordat la Ministerul Justiţiei, conform news.ro.
Experiența în parchete, argument central
Ea a precizat că experienţa sa profesională reflectă o cunoaştere suficientă a realităţii parchetelor nespecializate.
„Unul dintre aspectele centrale evidenţiate de secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii vizează gradul în care experienţa mea profesională reflectă o cunoaştere suficientă a realităţilor parchetelor nespecializate. Consider această observaţie legitimă şi importantă pentru că funcţia de procuror general presupune în mod esenţial coordonarea unui sistem în care parchetele nespecializate reprezintă o componentă majoritară”, a transmis Cristina Chiriac.
Ea a ţinut să facă nişte clarificări în legătură cu acest subiect.
„Este corect că o parte semnificativă a carierei mele s-a desfăşurat în structuri specializate, însă această realitate trebuie analizată în ansamblu. Activitatea mea profesională a început în parchetele de pe lângă judecătorii, în unităţi cu volum foarte ridicat de activitate, unde am instrumentat direct tipologia de cauze care defineşte activitatea parchetelor nespecializate”, a mai declarat Cristina Chiriac.
„Nu poți avea expertiză totală în toate domeniile”
Ea a adăugat că a evitat să afirme că deţine o expertiză detaliată în toate domeniile.
„S-a reţinut faptul că am recunoscut că nu deţin la acest moment toate detaliile punctuale privind anumite proceduri sau atribuţii specifice. Consider că această afirmaţie trebuie înţeleasă corect. Nu am afirmat lipsa cunoaşterii sistemului, ci am evitat să susţin că deţin o expertiză detaliată în toate domeniile punctuale, ceea ar fi fost nerealist. Funcţia de procuror general nu presupune specializare tehnică în fiecare tip de cauză sau în fiecare procedură administrativă, ci capacitatea de a înţelege sistemul în ansamblu, capacitatea de a identifica problemele structurale şi capacitatea de a crea mecanisme prin care aceste probleme să fie rezolvate”, a mai afirmat Cristina Chiriac.
Ea a subliniat că proiectul său de management porneşte de la o analiză clară a disfuncţionalităţilor sistemului şi a menţionat că multe dintre acestea privesc chiar parchetele nespecializate, precum ”distribuţia inegală a volumului de muncă, concentrarea resurselor pe cauze cu o complexitate redusă, dificultăţi în abordarea cauzelor complexe şi lipsa specializării în parchetele mici”.
Punctul forte invocat
Cristina Chiriac a explicat şi care este punctul forte al candidaturii sale pentru funcţia de procuror general.
„Punctul forte al candidaturii mele la funcţia de procuror general este tocmai dinamismul specific activităţilor din structurile specializate, dinamism pe care intenţionez să-l transpun şi în cadrul Ministerului Public. În plus, consider că este esenţial ca procurorul general să cunoască sistemul, dar să şi fie capabil să-l analizeze critic, să aibă experienţă, dar şi deschidere pentru adaptare, să ofere direcţie, nu doar să reproducă modele existente”, a mai declarat Cristina Chiriac.
Ea consideră că observaţiile formulate în hotărârea Secţiei pentru procurori nu sunt expresia unei lipse de viziune.
„Observaţiile formulate în hotărârea Secţiei pentru procurori nu sunt expresia unei lipse de viziune sau de capacitate, ci a unei diferenţe între modul în care această viziune a fost percepută şi modul în care este exprimată. Astăzi am clarificat aceste aspecte. Am arătat că există o viziune coerentă, structurată pe priorităţi şi susţinută de măsuri concrete. Am arătat că îmi asum nu doar identificarea problemelor, ci şi implementarea soluţiilor. Funcţia de procuror general presupune echilibru, dar şi fermitate, prudenţă,dar şi decizie, analiză, dar şi acţiune. Acestea sunt coordonatele după care îmi desfăşor activitatea şi pe care intenţionez să le transpun şi la nivelul Ministerului Public”, a mai afirmat Cristina Chiriac.
Despre „eșecul” de la CSM
Cristina Chiriac a fost întrebată, marţi, în cadrul interviului susţinut la Ministerul Justiţiei pentru funcţia de procuror general, dacă în situaţia în care va fi numită în acest post consideră că a pornit cu un handicap în relaţia instituţională cu CSM, având în vedere că a primit aviz negativ din partea Secţiei pentru procurori.
„Nu apreciez că am pornit cu un handicap. Am analizat cu foarte mare atenţie observaţiile făcute de către CSM, le apreciez utile şi am considerat că trebuie făcute anumite lămuriri cu privire la modalitatea în care membrii CSM au perceput o parte din răspunsurile pe care le-am dat”, a afirmat Cristina Chiriac.
Ea a adăugat că procurorul general trebuie să menţină o relaţie de colaborare cu CSM.
„Este esenţial ca procurorul general să menţină o relaţie de colaborare cu CSM, având în vedere faptul că există proiecte comune care trebuie implementate, alături de Ministerul Justiţiei şi alte obiective care trebuie aduse la îndeplinire şi care nu pot fi aduse la îndeplinire în mod eficient dacă nu există o colaborare instituţională eficientă, corectă şi bazată pe profesionalism”, a mai transmis Cristina Chiriac.
Ea a mai fost întrebată, cum a gestionat insuccesul avizului negativ de la CSM în plan personal.
„Nu l-am considerat un insucces, ci l-am considerat o experienţă dobândită în materie profesională. În urma acestui aviz m-am documentat foarte bine cu privire la aspectele care au fost considerate de către membrii Secţiei ca fiind negative în răspunsurile pe care le-am formulat. Pentru mine a fost chiar un câştig din punct de vedere profesional. Nu am considerat că a fost un eşec”, a afirmat Cristina Chiriac.
Colaborarea cu serviciile de informații, esențială
De asemenea, Cristina Chiriac a fost întrebată care vor fi măsurile manageriale pentru creşterea numărului de sesizări relevante în privinţa cauzelor care au ca obiect infracţiunile comise de magistraţi şi ce părere are despre o eventuală colaborare cu structuri judiciare din cadrul Ministerului Afacerilor Interne sau cu structuri non-judiciare precum serviciile de informaţii sau Agenţia Naţională de Integritate.
„Este evident că pentru a creşte numărul şi calitatea sesizărilor în ceea ce priveşte săvărşirea infracţiunilor de către magistraţi trebuie să existe o colaborare instituţională cu mai multe instituţii care au atribuţii de control şi care pot face sesizări întemeiate în ceea ce priveşte infracţiunile săvârşite de către magistraţi. Având în vedere faptul că şi în Strategia Naţională de Apărare unul din obiective a fost combaterea corupţiei şi cu implicarea serviciilor informaţiilor în întocmirea de sesizări cu privire la infracţiunile de corupţie şi aici mă refer în general şi inclusiv la cele săvârşite de magistraţi, consider că este esenţială şi o colaborare cu serviciile de informaţii în acest sens pentru a aduna informaţii cu privire la infracţiunile săvârşite de această categorie profesională”, a mai declarat Cristina Chiriac.
Comentează