Reacțiile pe viitorul buget al României continuă să curgă. După ce fostul premier Florin Cîțu atenționa că toate cheltuielile cu sistemul bugetar cresc chiar dacă guvernul Bolojan a votat reforma administrației care prevede reducerea posturilor cu 10%, Victor Ponta iese și el la rampă.
România se va îndatora cu 26 de miliarde de euro în 2026
Este obligația mea să explic oamenilor simplu și clar, pentru ca ei să poată înțelege adevărul din această inflație de informații false sau cosmetizate de propagandă.
Conform propunerilor Guvernului, în 2026 noi, toți românii, ne vom îndatora în plus cu 135 de miliarde de lei – adică aproximativ 26 de miliarde de euro. La această sumă se adaugă dobânzi de încă 1,5 miliarde de euro pe an. Toate acestea în condițiile în care au crescut TVA-ul și toate taxele, pensiile nici măcar nu sunt actualizate cu inflația, iar o mulțime de investiții au fost blocate.
Am dreptul să critic, pentru că timp de patru ani am arătat că în România se poate și altfel. În 2026, banii pentru Educație și Sănătate se reduc. Nu doar eu spun acest lucru: niciun guvern al României după 2012 nu a mai redus vreodată fondurile pentru Educație și Sănătate, iar în Uniunea Europeană astfel de decizii sunt extrem de rare.
Dincolo de propaganda useriștilor , a hienelor și a “heringilor” stricati si putitori, oamenii simt că mergem într-o direcție greșită. Este de datoria mea să vă prezint datele concrete și să vă reamintesc că se poate și altfel, scrie Ponta pe Facebook.
Investiții record în bugetul pe 2026
Proiectul de buget pentru 2026 mizează pe investiții publice la nivel record și pe utilizarea extinsă a fondurilor europene, fiind orientat către mediul de afaceri și relansarea economică, potrivit Ministerului Finanțelor.
Pachetul de documente aferente proiectului de buget general consolidat pentru anul 2026 a fost publicat marți în transparență. Bugetul este construit pe principii de „responsabilitate fiscală, echilibru și dezvoltare economică sustenabilă”, au comunicat reprezentanții Ministerului Finanțelor.
Potrivit acestora, „proiectul de buget este orientat către mediul de afaceri și relansare economică și se bazează pe un nivel record al investițiilor publice și pe utilizarea extinsă a fondurilor europene, cu obiectivul de a susține creșterea economică și dezvoltarea comunităților locale”.
„Bugetul pentru 2026 este un buget al responsabilității și al dezvoltării și reflectă angajamentul Guvernului pentru menținerea echilibrului între consolidarea fiscală și susținerea investițiilor, astfel încât ajustarea deficitului bugetar să se realizeze gradual, fără să afecteze potențialul de creștere al economiei”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Potrivit proiectului, deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB în 2026, respectiv 127,7 miliarde lei, urmând să scadă la 5,1% din PIB în 2027. Produsul Intern Brut ar urma să ajungă la 2.045 miliarde lei în 2026 și la 2.182 miliarde lei în 2027.
Veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la aproximativ 736,5 miliarde lei în 2026, echivalentul a 36% din PIB, în timp ce veniturile curente sunt estimate la 636,3 miliarde lei, reprezentând 31,1% din PIB. Diferența de aproximativ 100 miliarde lei provine în principal din fonduri europene și alte venituri de capital.
În același timp, cheltuielile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la 864,3 miliarde lei, în creștere cu aproximativ 55,5 miliarde lei față de anul precedent. Ministerul Finanțelor a subliniat că „această creștere este determinată în principal de investiții, fonduri europene și costurile finanțării datoriei publice, nu de creșterea cheltuielilor de funcționare ale statului”.
Cheltuielile cu dobânzile ajung la 3% din PIB
Cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice urmează, de asemenea, să crească de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei în 2026, ajungând la aproximativ 3% din PIB, în contextul menținerii unui nivel încă ridicat al ratelor de dobândă pe piețele financiare.
Potrivit proiectului de buget, volumul total al investițiilor ar urma să ajungă la aproximativ 163,8 miliarde lei în 2026, cu aproape 25,6 miliarde lei mai mult decât în 2025. Astfel, ponderea investițiilor depășește 8% din PIB, față de 7,2% în anul precedent.
Cea mai mare parte a investițiilor ar trebui să fie susținută din fonduri europene, care depășesc 110 miliarde lei, reprezentând aproximativ două treimi din total. Bugetul alocat fondurilor europene crește cu peste 40% față de anul precedent, prin integrarea finanțărilor din politica de coeziune, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și instrumentul european SAFE.
Șase miliarde de lei, avans pentru SAFE
Ministerul Finanțelor precizează că aproximativ 6 miliarde lei reprezintă avansuri pentru proiecte finanțate prin instrumentul SAFE al Uniunii Europene, destinat consolidării capacităților de apărare, prin care România poate beneficia până în 2030 de aproximativ 16,2 miliarde euro pentru investiții în infrastructură militară și proiecte cu utilizare duală.
PNRR rămâne o componentă esențială a bugetului pentru 2026, România având de atras încă peste 10 miliarde euro de la Comisia Europeană. Printre proiectele majore care trebuie finalizate până în august 2026 se numără Autostrada Moldovei, proiecte de infrastructură spitalicească și investiții în energie și mobilitate urbană.
Proiectul de buget include alocări pentru mai multe programe sociale și educaționale. Printre acestea se numără 1,7 miliarde lei pentru sprijinirea vârstnicilor, 1,53 miliarde lei pentru programul „Masă sănătoasă” în școli și 15,48 miliarde lei pentru finanțarea serviciilor sociale pentru copii și persoane cu dizabilități.
De asemenea, sunt prevăzute fonduri pentru compensarea costurilor la energie, în cazul în care mecanismele existente nu acoperă cererile de decontare, respectiv 1,75 miliarde lei pentru Ministerul Muncii și 2 miliarde lei pentru Ministerul Energiei.
Bugetul pentru 2026 prevede și resurse suplimentare pentru autoritățile locale. Potrivit Ministerului Finanțelor, nivelul fondurilor alocate comunităților locale ajunge la 86,4 miliarde lei, față de 79 miliarde lei în 2025, aproximativ două treimi din fondurile europene fiind direcționate către proiecte locale și regionale.
Ministerul a explicat că proiectul de buget este construit astfel încât resursele suplimentare să fie orientate prioritar către investiții și absorbția fondurilor europene, în paralel cu continuarea consolidării fiscal-bugetare și menținerea unei politici fiscale considerate responsabile și predictibile.
Comentează