Jurnalistul Victor Ciutacu dezvăluie cine sunt oamenii care fac parte din comitetul pentru modificarea Legilor justiției, format la guvern. Recent, Sorin Grindeanu, liderul PSD, lansa un atac la adresa lui Tudor Chirilă, cântăreț și actor cooptat în comitet, despre care spunea că are zero pregătire pe justiție.
Acum, Ciutacu dezvăluie tentaculele politice ale comitetului
„Așa a apărut, spre exemplu, la conducerea comisiei guvernamentale pentru modificarea legilor justiției, un personaj teoretic insipid și peste care se așternuse praful. Este vorba despre rezistul Andrei Lupu, fost deputat ales pe listele USR, unul dintre locotenenții lui Dacian Cioloș, fost lider al partidului Reper, parte a grupării progresiste de la Bruxelles – RENEW Europe.
Omul lui Dacian Cioloș, șef
După ce a ratat intrarea în Parlament, fostul parlamentar Lupu a primit din partea lui Bolojan, pe filiera Cioloș, o sinecură politică frumoasă, poziția de secretar de stat la Cancelaria premierului. Alături de el, comisia este condusă de rezista Oana Cambera, și ea fost parlamentar al partidului cioloșist REPER, numită de Bolojan în aceeași poziție de secretar de stat la Guvern.
Interesant e că, până să se înțepenească în scaun la Palatul Victoria, Andrei Lupu, altfel și cadru universitar la Facultatea de Drept, a funcționat pe post de consilier al Siminei Tănăsescu, noul președinte al Curții Constituționale. Adică omul la care, dacă legile justiției vor fi modificate de Guvern și trecute prin Parlament, va ajunge contestația pe constituționalitate.
Simina Tănăsescu și Andrei Lupu, în conflict
Ceea ce-i plasează pe amândoi, Simina Tănăsescu și Andrei Lupu, într-un grav conflict de interese. Dar, una peste alta, n-ar fi nici primul, nici ultimul. Pentru că, spre exemplu, unul dintre judecătorii activi și favorabili premierului în demersul său de restaurație în justiție, Alin Bodnar, e proaspăt căsătorit cu consiliera de presă a lui Ilie Bolojan, Bianca Firezar, cărată după el de la Oradea și plimbată pe traseul Senat – Cotroceni – Palatul Victoria, fix itinerariul politic de la București al primului încruntat al țării.
Mai are rost să zic că Nea Ilie Sărăcie a și benchetuit la nunta consilierei cu judele? Și că a făcut-o împreună cu alt magistrat, Dragoș Călin, președintelele ONG-ului Forumului Judecătorilor din România, implicat activ și el în așa-zisa acțiune de reformare a justiției? Nici nu cred că mai are vreun rost.”, a explicat jurnalistul România TV.
Ce atribuții are comitetul pe justiție
Comitetul poate crea grupuri de lucru tehnice formate din experți ai Cancelariei Prim-Ministrului, ai Ministerului Justiției și invitați speciali. La ședințe pot participa și reprezentanți ai altor entități publice sau private, din țară și străinătate, iar membrii pot fi asistați de specialiști din instituțiile pe care le reprezintă.
„Comitetul are următoarele atribuţii principale:
a) analizează efectele punerii în aplicare a legislaţiei din domeniul justiţiei adoptate în 2022, respectiv Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare, şi Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi ale oricăror alte acte relevante pentru realizarea actului de justiţie;
Citește și: Consultările președintelui Nicușor Dan cu magistrații, „un proces de mediere”. Ce spun experții despre referendumul pentru magistrați
b) analizează şi dezbate opiniile formulate de către asociaţiile reprezentative ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi de către organizaţiile nonguvernamentale cu privire la organizarea şi funcţionarea justiţiei şi la realizarea actului de justiţie;
c) organizează întâlniri cu reprezentanţi ai instituţiilor, autorităţilor şi organizaţiilor, inclusiv de la nivel internaţional, cu competenţe sau activitate în domeniul justiţiei;
d) solicită puncte de vedere din partea instituţiilor, autorităţilor şi organizaţiilor, inclusiv de la nivel internaţional, cu competenţe sau activitate în domeniul justiţiei;
e) prezintă rapoarte de progres cu privire la stadiul îndeplinirii măsurilor şi exercitării atribuţiilor prevăzute în prezenta decizie;
f) propune o serie de măsuri pentru asigurarea imparţialităţii, independenţei şi eficienţei actului de justiţie, în acord cu valorile constituţionale şi standardele internaţionale privind statul de drept”, se mai arată în textul deciziei.
Comitetul se reunește ori de câte ori este necesar, fizic sau online, la solicitarea reprezentantului Cancelariei Prim-Ministrului, care conduce ședințele sau desemnează pe altcineva. Recomandările se adoptă prin consens; în lipsa consensului, opțiunile sunt transmise prim-ministrului pentru analiză comparativă.
Recomandările aprobate sunt comunicate autorităților pentru inițierea actelor normative sau măsurilor administrative. Comunicarea publică se face doar de prim-ministru sau persoanele desemnate de acesta.
Comentează