Verdict cu miză globală: procurorul-șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, scapă de acuzațiile de comportament sexual, în plin scandal internațional și pe fondul unuia dintre cele mai tensionate dosare din ultimii ani.
Acuzațiile la adresa procurorului au fost făcute chiar în ziua în care acesta pregătea anunțul privind solicitarea mandatelor de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și al fostului ministru al apărării Yoav Gallant, potrivit Mediafax.
Karim Khan, procurorul-șef al Curții Penale Internaționale, a fost exonerat de orice acuzație de către un complet de judecători care a analizat rezultatele unei anchete a Organizației Națiunilor Unite privind suspiciuni de comportament sexual neadecvat, potrivit unei investigații publicate de Middle East Eye. Raportul, realizat de trei judecători, nu va fi făcut public și nu a fost pus la dispoziția majorității celor 125 de state membre ale Curții.
Exonerat după o anchetă amplă
Judecătorii au analizat timp de trei luni un raport de constatare a faptelor, de aproximativ 150 de pagini, întocmit de Oficiul ONU pentru Servicii de Supraveghere Internă (OIOS) - structura internă de control și audit a Organizației Națiunilor Unite - împreună cu peste 5.000 de pagini de probe.
Potrivit unor surse diplomatice, „nu s-a stabilit nicio abatere sau încălcare a obligațiilor”. Completul este unanim de părere că constatările de fapt ale OIOS nu nu indică nicio abatere sau încălcare a atribuțiilor funcției”, a fost concluzia magistraților.
Rolul judecătorilor a fost să stabilească dacă există abateri grave, abateri minore sau dacă nu există nicio încălcare. Karim Khan a respins constant toate acuzațiile.
Acuzațiile, lansate în plin dosar exploziv
Ancheta a fost declanșată în noiembrie 2024, după ce o persoană din cadrul biroului său l-ar fi acuzat de agresiune sexuală, însă nu a continuat procedura în cadrul mecanismului intern de investigare al Curții, care presupune depunerea unei plângeri formale și cooperarea în ancheta disciplinară. Din 2025, procurorul s-a retras temporar din funcție, iar atribuțiile au fost preluate de adjuncții săi.
Cazul a lăsat Curtea într-o situație fără precedent, cu incertitudini legate de conducerea uneia dintre cele mai importante instituții judiciare internaționale.
Acuzațiile asupra procurorului au apărut în același timp cu unul dintre cele mai sensibile dosare ale Curții. În mai 2024, Karim Khan a solicitat emiterea unor mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și al fostului ministru al apărării Yoav Gallant, pe care i-a acuzat de comiterea de crime de război în acțiunile militare din Gaza.
Caz fără precedent pentru Curte
Cererea de emitere a mandatelor de arestare a declanșat presiuni puternice asupra Curții. Administrația Donald Trump a impus sancțiuni împotriva procurorului, a unor judecători și a altor oficiali implicați în investigație. De asemenea, autoritățile israeliene au contestat jurisdicția Curții și au cerut înlăturarea lui Khan din dosar.
Potrivit documentelor depuse de procuror, acuzațiile de comportament sexual inadecvat i-au fost aduse la cunoștință chiar pe 2 mai 2024, exact în ziua în care pregătea anunțul privind mandatele de arestare. El respinge ideea că ar fi grăbit solicitarea mandatelor de arestare din acest motiv și spune că acuzațiile sunt bazate pe „speculații orientate spre un anumit rezultat” și „afirmații înșelătoare sau false”.
Concluzia judecătorilor, care îl exonerează pe Karim Khan, nu închide automat cazul, dar reprezintă un punct de cotitură pentru conducerea Curții și pentru ancheta privind conflictul din Gaza.
Comentează