Numărul cazurilor de hepatită A înregistrate în Spitalul "Victor Babeş" din Timişoara a crescut, 19 pacienţi fiind internaţi de la începutul anului, a declarat, marţi, şefa Secţiei de Boli Infecţioase II a unităţii medicale, dr. Voichiţa Lăzureanu.
Potrivit medicului, pacienţii provin din mai multe localităţi din judeţ, potrivit Agerpres.
"Vorbim despre o perioadă scurtă de timp şi despre un număr destul de ridicat de cazuri. De obicei, când vorbim despre hepatita A, sunt focare comunitare, în colectivităţi, persoane din acelaşi mediu. De data aceasta, avem mai degrabă transmitere în cadrul familiei. Acest lucru înseamnă un semnal de alarmă, pentru că nu mai putem vorbi doar despre transmitere comunitară punctuală, ci despre o creştere a circulaţiei virusului în populaţia generală, ceea ce indică o transmitere extinsă şi un risc real de apariţie a unor noi cazuri în perioada următoare", arată Voichiţa Lăzureanu, citată într-un comunicat de presă.
Principala cauză a infestării o reprezintă igiena deficitară, spălarea insuficientă a mâinilor sau consumul de alimente şi apă necorespunzătoare.
Virusul hepatitic A se transmite uşor, iar în lipsa unor măsuri elementare de igienă se poate răspândi rapid, chiar şi în afara unor focare clasice, bine delimitate, spune medicul infecţionist.
Hepatita A, cunoscută popular ca "boala mâinilor murdare", este o infecţie virală a ficatului, cauzată de virusul hepatitic A şi este foarte contagioasă, se transmite uşor, în lipsa unor măsuri simple de igienă.
"Din fericire, pacienţii internaţi nu evoluează spre o formă severă de boală. Evoluţia este favorabilă, chiar dacă simptomatologia va mai persista o perioadă de câteva săptămâni. Pacienţii primesc tratament simptomatic şi sunt sub monitorizare atentă. Trebuie spus că hepatita A este o boală prevenibilă. Ar trebui respectate regulile elementare de igienă. În acelaşi timp, vreau să atrag atenţia asupra prevenţiei. Aceasta include vaccinarea împotriva virusului hepatitic A, dar şi o igienă riguroasă", explică dr. Voichiţa Lăzureanu.
Igiena necorespunzătoare, consumul de alimente sau lichide contaminate şi transmiterea directă de la o persoană la alta sunt principalele cauze care duc la această boală. Virusul poate fi prezent şi pe suprafeţe sau obiecte atinse de o persoană infectată.
Hepatita A poate evolua diferit, de la forme uşoare până la forme medii sau severe, care necesită supraveghere şi tratament în regim de spitalizare. În cazul hepatitei A, pacienţii pot prezenta icter (colorarea galbenă a ochilor şi a pielii), oboseală accentuată, greaţă, vărsături, febră moderată, tulburări digestive şi urină de culoare închisă.
În general, adulţii au simptome mai accentuate decât copiii. În cazul acestora din urmă, boala poate fi chiar asimptomatică sau cu manifestări reduse.
Vaccinul împotriva hepatitei A nu este gratuit şi nu este cuprins în calendarul naţional de vaccinare obligatorie. Este considerat un vaccin opţional, însă este recomandat înainte de intrarea în colectivitate, în cazul persoanelor cu comorbidităţi şi al celor care călătoresc în ţări cu incidenţă crescută, punctează medicul infecţionist.
Comentează