Avocatul Toni Neacșu vine cu o ipoteză explozivă și susține că ancheta de plagiat a celor de la PressOne ar avea rolul de a pune presiune pentru demisia sau demiterea ministrului Justiției, Radu Marinescu. Pentru că procedura de selecție pentru șefii parchetelor este în plină desfășurare, Toni Neacșu arată că aceasta ar putea fi finalizată de un ministru interimar, care ar putea fi inclusiv premierul Ilie Bolojan.
”Radu Marinescu a apucat să spună că numirile șefilor parchetelor nu au cum să fie politice pentru că legea nu permite, așa că de mâine trebuie să plece acasă. Evident, dacă un ministru, fie el și de justiție, își dă demisia sau este demis, președintele numește un ministru interimar, care poate fi și Ilie Bolojan. Procedura de desemnare a procurorilor șefi continuă, dar cel ce se opune numirilor pe criterii politice, fie și numai declarativ, nu mai e.”, spune Toni Neacșu.
Ministrul Justiției respinge ferm acuzațiile
”De ce acum? De ce eu?
Într-un articol defăimător și plin de contradicții, care reia obsesiv calomniile ce mi-au fost anterior aruncate în spate (avocatul interlopilor , impus ministru de clanuri cu interese obscure etc) , articol care insistă repetat pe procedura privind selecția procurorilor, declanșată de MJ cu doar câteva zile în urmă (a propos de de ce eu și de ce acum), fără măcar să fi utilizat o analiză pe bază de soft, dna jurnalist Sercan Emilia ma acuza de plagiat în lucrarea de doctorat, lucru pe care eu nu l-am făcut!
Ar fi de spus următoarele:
Am absolvit, ca șef de promoție, cu studii la zi și fără vreo întrerupere, Facultatea de drept a Universității de stat din Craiova.
Am intrat, imediat după absolvirea facultățiii ,în avocatură și am profesat neîntrerupt timp de treizeci de ani ca avocat în cadrul Baroului Dolj, competența mea profesională fiind recunoscută și prin alegerea în organele de conducere ale profesiei, pentru mai multe mandate succesive. Am reprezentat Baroul Dolj inclusiv pe plan internațional în cadrul Federației Barourilor Europene.
În urmă cu aproximativ 17 ani, am elaborat, în cadrul aceleiași prestigioase facultăți de drept de stat,teza de doctorat ,sub coordonarea regretatului academician profesor universitar doctor Ion Dogaru. Am respectat îndrumările și standardele de etică și calitate științifică , în conformitate cu legislația din acel moment, teza fiind evaluată de profesorul îndrumător, de comisia de doctorat și de CNATDCU, conform tuturor rigorilor, fără a mi se semnala vreo neconformitate.
Precizez și că nu dețin o catedră universitară, sunt doar colaborator extern (cadrul didactic asociat) al Universității din Craiova.
Cu privire la susținerile doamnei jurnaliste Șercan, despre dubii vizând standardele de etică, de calitate științifică ale lucrării, precum și de legalitate, este necesar să precizez ca respectivele standarde s-au stabilit și validat de către Comisia de doctorat si CNATDCU, conform legii atunci în vigoare.
În măsura în care cineva le contestă, chiar și după aproape 20 de ani , are posibilitatea deplina să se adreseze organismelor in drept, conform legii, adevărul neputând fi sinonim cu simple alegații mediatice, chiar bizare (as fi plagiat dar în subsol apare ca sunt citate opere ale autorilor din care s-ar fi inspirat și pe care i-au citat și autorii despre care se susține ca ar fi fost preluați , unele texte sunt de fapt reformulate juridic așadar nu preluate copy paste cum suna acuzația dar ar putea exista chipurile o conspirație cu complici, intermediari sau chiar o lucrare neidentificată plagiată, ca as fi plagiat istoria probelor, care e de fapt una singură sau alte chestiuni de acest fel, de unanimitate conceptuală juridică, ca am fi prezentat spețe mai vechi în condițiile în care tratăm despre codurile vechi etc).
Amintesc în acest cadru și ca, potrivit deciziei nr. 364, din 8 iunie 2022 , a Curții Constituționale (obligatorie), aceste standarde nu pot fi reexaminate cu relevanță juridică, în contextul succesiunii în timp a legilor, sub aspectul valorii științifice a lucrării, neexistând niciun temei constituțional sau legal în acest sens.
Competența mea profesională poate fi judecată prin cariera mea juridică de trei decenii, fără abateri și cu succese profesionale recunoscute, iar în mandatul ministerial prin evaluarea pe care o face Parlamentul, care a învestit acest guvern.
Vă mulțumesc!”, scrie Radu Marinescu.
Acuzațiile aduse în ancheta PressOne
Potrivit analizei PressOne, cel puţin 56,68% dintre paginile lucrării cu titlul ”Sistemul mijloacelor de probă în procesul civil” conţin text copiat din alţi autori. Este vorba despre 140 de pagini din cele 247 ale lucrării.
Radu Marinescu a obţinut titlul de doctor în Drept în 2009, la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative din cadrul Universităţii din Craiova, sub coordonarea profesorului Ion Dogaru.
Cea mai mare parte a conţinutului plagiat provine din alte trei lucrări, iar în unele situaţii calupurile de text preluat cuvânt cu cuvânt se întind chiar şi până la 25 de pagini consecutive, susţine PressOne într-o investigaţie realizată de jurnalista Emilia Şercan, care a dezvăluit plagiate şi titluri academice obţinute prin fraudă în cazul mai multor persoane publice.
Conform PressOne, tehnica de preluare neautorizată de conţinut folosită de actualul ministru al Justiţiei este cea mai des întâlnită în tezele de doctorat ale demnitarilor români: plagiatul copy-paste. Această tehnică se referă la copiatul cuvânt cu cuvânt al unui text, fără ca acesta să fie marcat cu ghilimele - semnele care demarchează un text preluat - şi fără a fi atribuit autorului original.
Cea mai mare parte a conţinutului descoperit ca fiind plagiat în lucrarea de doctorat a lui Radu Marinescu provine dintr-un volum care nu a fost citat nicio singură dată în întreg conţinutul tezei de doctorat a ministrului Justiţiei Radu Marinescu şi nici nu a fost inclus în Bibliografie.
Volumul se intitulează Înscrisurile. Mijloace de probă în procesul civil, apărut în 1998 la Editura All, semnat de Florea Măgureanu – fost profesor universitar la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Româno-Americane. Este vorba despre 62 de pagini din cele 140 în care există conţinut plagiat.
O altă lucrare din care a plagiat Radu Marinescu are titlul Probele în procesul civil şi a apărut sub semnătura Mariei Fodor la Editura Universul Juridic, în 2006. Cele 26 de pagini de text plagiat în teza ministrului Justiţiei din această lucrare au fost copiate cu tot cu note de subsol
Alte 53 de pagini din doctoratul lui Radu Marinescu sunt plagiate din lucrarea Probele în procesul civil, apărută în anul 1996 la Editura AnkaRom din Iaşi şi semnată de Radu Dumitru şi Dan Tudurache. Lucrarea nu a fost citată nici măcar o singură dată în întreg conţinutul tezei de doctorat a ministrului Justiţiei Radu Marinescu şi nici nu a fost inclusă în Bibliografie.
Ancheta, la scurt timp după ce ministrul a început selecția pentru numirile la șefia parchetelor
Ministerul Justiţiei declanşează procedura de selecţie pentru funcţiile de procuror general şi de adjunct al procurorului general, procuror-şef şi procurori-şefi adjuncţi ai DNA şi procuror-şef şi procurori-şefi adjuncţi ai DIICOT. 9 februarie, ora 12.00 este termenul pentru depunerea canfidaturilor, iar 2 martie este data la care propunerile vor fi trimise de către ministrul Justiţiei către CSM.
Ministerul Justiţiei anunţă joi declanşarea procedurii de selecţie a procurorilor în vederea formulării propunerilor de numire pentru ocuparea funcţiilor de procuror general şi de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procuror-şef şi procurori-şefi adjuncţi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi procuror-şef şi procurori-şefi adjuncţi ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
Ministerul Justiţiei organizează, la sediul său din Bucureşti, str. Apolodor, nr. 17, Sector 5, cod poştal 050741, în perioada 08.01.2026 – 02.03.2026, selecţia procurorilor în vederea formulării către Preşedintele României a propunerilor de numire pentru ocuparea următoarelor funcţii vacante de conducere din cadrul parchetelor:
procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), funcţie vacantă începând cu data de 31.03.2026;
adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), funcţie vacantă începând cu data de 29.06.2026;
procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), funcţie vacantă începând cu data de 31.03.2026;
procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), funcţie vacantă începând cu data de 29.06.2026;
procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), funcţie vacantă;
procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), funcţie vacantă începând cu data de 14.04.2026;
procuror-şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), funcţie vacantă începând cu data de 29.06.2026;
procuror-şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), funcţie vacantă.
Procurorii pot depune cereri de înscriere, care trebuie să cuprindă precizarea funcţiei de conducere pentru care se depune candidatura, până la data de 09.02.2026, ora 12.00, la Direcţia resurse umane din cadrul Ministerului Justiţiei din Bucureşti, str. Apolodor, nr. 17, Sector 5.
Condiţiile de participare la selecţie
Pot fi numiţi în funcţiile de conducere care fac obiectul prezentei proceduri de selecţie procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de procuror sau judecător. Conform prevederilor art. 144 alin. (1) raportate la prevederile art. 128 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, vechimea de 15 ani trebuie să fie îndeplinită până la data corespunzătoare ultimei zile inclusiv a termenului de înscriere la procedura de selecţie. Potrivit prevederilor art. 294 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, astfel cum au fost modificate prin art. II pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2025 privind unele măsuri temporare în domeniul justiţiei, precum şi pentru modificarea unor acte normative, până la data de 31 decembrie 2026, în calculul vechimilor prevăzute de Legea nr. 303/2022 se ia în considerare perioada cât judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie.
Nu pot fi numiţi în funcţiile de conducere care fac obiectul procedurilor de selecţie procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege (art. 144 alin. (2) din Legea nr. 303/2022).
Conform art. 144 alin. (1)–(3) şi art. 145 alin. (3) din Legea nr. 303/2022, cererile de participare la selecţie ale procurorilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, însoţite de următoarele înscrisuri:
a) proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care participă la selecţie, care se depune atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, pe suport specific (recomandabil memory stick); recomandabil, proiectul va fi încadrat într-o limită de 30 de pagini, iar anexele vor putea depăşi 10 pagini, planul şi anexele vor fi redactate cu caractere de 12, font Times New Roman, spaţiere la 1,5 rânduri;
b) declaraţiile prevăzute la art. 144 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 (procurorii care candidează sunt obligaţi să dea, pe propria răspundere, o declaraţie din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii şi nici nu au colaborat cu acestea şi o declaraţie din care să rezulte că nu au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege; Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică şi comunică, în termen de cel mult 15 zile de la solicitarea Ministerului Justiţiei, dacă procurorul a făcut parte din serviciile de informaţii sau a colaborat cu acestea);
c) dovada îndeplinirii condiţiilor de vechime cerute de lege;
d) curriculum vitae al procurorului, recomandabil conform modelului comun european prevăzut în anexa Hotărârii de Guvern nr. 1021/2004;
e) un număr de minimum 10 lucrări întocmite de procuror în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea în ultimii 5 ani;
f) ultimul raport de evaluare a activităţii profesionale a procurorului participant la selecţie;
g) orice alte înscrisuri relevante.
Calendarul procedurii de selecţie
După verificarea participanţilor la selecţie sub aspectul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 144 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 303/2022 şi al depunerii înscrisurilor prevăzute la art. 145 alin. (3) din acelaşi act normativ, lista procurorilor participanţi la selecţie care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege şi programarea interviurilor se vor publica pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, până la data de 16.02.2026.
În perioada 23.02.2026 – 26.02.2026, procurorii participanţi la selecţie vor susţine, în faţa ministrului justiţiei şi a comisiei de interviu, la sediul Ministerului Justiţiei din Bucureşti, str. Apolodor, nr. 17, Sector 5, cod poştal 050741, un interviu constând în:
susţinerea proiectului privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care candidează;
verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare ale candidatului;
evaluarea aspectelor legate de modul în care candidatul se raportează la valorile profesiei şi ale funcţiei pentru care candidează.
Rezultatele selecţiei se vor publica pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, la data de 02.03.2026. Propunerile motivate ale ministrului justiţiei vor fi înaintate Secţiei pentru procurori a CSM, la aceeaşi dată, în vederea emiterii avizului consultativ motivat al acesteia.
Decizia Curții Constituționale îi dă dreptate lui Radu Marinescu
Punct de vedere cu privire la aplicarea Deciziei nr 364 din 8 iunie 2022 a Curții Constitutionale
Curtea Constituțională a constatat că înțelesul sintagmei “ nerespectarea standardelor de etică și calitate profesională “ este variabilă în timp pentru căstandardele de calitate sau de etică profesională variază în funcție de reglementarea normativă învigoare la data conferirii/ atribuirii titlului de doctor.
Pentru a determina conținutul acestei sintagme potrivit reglementării legale în vigoare, Curtea a reținut că, potrivit art.168 alin.(4) și (5) din Legea nr.1/2011, pe baza susţinerii publice a tezei de doctorat şi a rapoartelor referenţilor oficiali, comisia de doctorat evaluează şi deliberează asupra calificativului pe care urmează să îl atribuie tezei de doctorat.
Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerinţele prevăzute în programul de cercetare ştiinţifică şi aprecierile asupra tezei de doctorat permit atribuirea calificativului „Excelent”, „Foarte bine”, „Bine” sau „Satisfăcător”, comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor, propunere care se înaintează CNATDCU spre validare. CNATDCU, în urma evaluării dosarului, propune ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului acordarea sau neacordarea titlului de doctor.
În mod evident, cele stabilite de comisia de doctorat și validate de CNATDCU, cu consecința conferirii/ atribuirii titlului de doctor, nu pot fi reexaminate de o altă comisie sub aspectul valorii științifice a lucrării, neexistând niciun temei constituțional sau legal în acest sens. Odată ce comisia de doctorat s-a pronunțat, nicio altă comisie nu se poate transforma în cenzorul acesteia, astfel că nu poate face o reanalizare și o reapreciere a evaluării acesteia, să infirme constatările acesteia și să dea un verdict propriu. Cele stabilite de comisia de doctorat și validate de CNATDCU sunt aspecte necenzurabile ale actului administrativ emis, întrucât vizează aprecierea valorică a conținutului tezei de doctorat, și angajează răspunderea autorității emitente a actului. O reapreciere axiologică a tezei de doctorat și infirmarea titlului de doctor pe considerente străine principiului legalității creează un veritabil risc la adresa securității juridice.
S-a mai reținut că, după cum nici instanța judecătorească nu are competența de a statua cu privire la fondul științific al tezei de doctorat elaborate, nici autoritatea emitentă nu are competența de a reaprecia fondul științific al acesteia. Astfel, anularea sau revocarea, după caz, a titlului de doctor/diplomei de doctor nu poate fi realizată pentru aceste aspecte, ci doar pentru aspecte ce țin de legalitatea desfășurării procedurii de conferire/ atribuire, cu respectarea termenelor prevăzute de lege pentru anularea/ revocarea acestora, precum și a condițiilor de legalitate în vigoare la momentul acordării lor. Altfel s-ar ajunge la arbitrar și la o insecuritate juridică permanentă în privința deținerii titlului de doctor.
In consecință, teza de doctorat a fost elaborata si validata acum 17 ani, in conformitate cu legislatia in materie in vigoare la data susținerii acesteia, întrunind toate criteriile științifice și de legalitate.
Comentează