Oamenii de știință au reușit să proiecteze cu ajutorul inteligenței artificiale genomuri virale complete, create de la zero în laborator, o realizare care deschide noi perspective medicale, dar ridică și probleme serioase de biosecuritate.
Cercetarea se bazează pe modele avansate de inteligență artificială capabile să identifice tipare în date genetice și să genereze secvențe de ADN plauzibile. În paralel, un studiu coordonat de Microsoft a arătat că aceleași instrumente pot fi folosite pentru a reproiecta toxine cunoscute astfel încât să evite filtrele standard de siguranță utilizate de companiile de sinteză ADN. În acest context, specialiștii atrag atenția asupra riscurilor asociate cercetării cu dublă utilizare, potrivit earth.com.
Genomuri create de IA, potențial medical și alerte de securitate
Virusurile obținute cu ajutorul inteligenței artificiale sunt, în prezent, bacteriofagi, adică acele virusuri care infectează bacteriile, nu oamenii. Din acest motiv, ele sunt considerate un teren de testare relativ sigur, dar și un semnal de alarmă privind potențialul tehnologiei. Modelele de limbaj genomic utilizate pot genera genomuri complet noi, care seamănă cu cele naturale, dar care nu există în prezent în natură, ceea ce face dificilă anticiparea comportamentului lor biologic.
Într-un studiu recent, cercetătorii au proiectat sute de genomuri candidate de bacteriofagi și au reușit să cultive în laborator 16 virusuri funcționale. Această abordare este privită cu interes de comunitatea medicală, deoarece terapia cu fagi ar putea deveni o alternativă pentru tratarea infecțiilor rezistente la antibiotice, protejând în același timp bacteriile benefice și celulele umane. Există deja cazuri clinice documentate în care pacienți cu infecții severe au răspuns pozitiv la astfel de tratamente experimentale.
Pe de altă parte, cercetătorii avertizează asupra riscului de utilizare abuzivă. Studiul coordonat de Bruce J. Wittmann, de la Microsoft Research, arată că proteinele proiectate de inteligența artificială pot fi rescrise în forme noi, funcționale, care nu mai sunt recunoscute de sistemele clasice de screening genetic. Acest lucru ar permite, teoretic, sinteza unor molecule periculoase fără a declanșa alertele de siguranță.
Pentru a contracara aceste riscuri, echipa a colaborat cu furnizori de ADN pentru a dezvolta algoritmi de detecție mai sofisticați, care analizează nu doar secvența genetică, ci și structura și funcția proteinelor. Aceste instrumente au fost deja integrate în unele sisteme comerciale de screening, transformând vulnerabilitățile identificate în mecanisme de apărare.
De ce proiectarea de virusuri asistată de inteligență artificială îngrijorează experții
La nivel internațional, inițiativele de biosecuritate urmăresc armonizarea standardelor de verificare a comenzilor de ADN și evaluarea clienților. În unele țări, finanțarea cercetării este deja condiționată de respectarea unor reguli stricte privind sinteza genetică, iar experții discută extinderea acestor cerințe și asupra dezvoltatorilor de modele de inteligență artificială de mare capacitate.
Deși există temeri legate de posibile arme biologice asistate de inteligența artificială, specialiștii subliniază că distanța dintre proiectarea digitală a unui genom și crearea unor virusuri umane contagioase rămâne mare. Experimentele actuale se concentrează pe virusuri bacteriene simple, iar producerea unor agenți patogeni complexi ar necesita infrastructură specializată, timp îndelungat și un nivel ridicat de control.
În același timp, aceleași tehnologii ar putea accelera dezvoltarea de antibiotice, vaccinuri și terapii personalizate, cu beneficii majore pentru sănătatea publică. Cercetătorii insistă însă asupra necesității unei responsabilități comune, din partea finanțatorilor, universităților, companiilor și revistelor științifice, pentru evaluarea riscurilor ori de câte ori inteligența artificială este aplicată în biologie.
Studiul a fost publicat în revista Science.
Comentează