Statele Unite vor participa la o reuniune a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) care va avea loc la sfârşitul lunii pentru determinarea compoziţiei viitoarelor vaccinuri antigripale, a declarat miercuri o reprezentantă a agenţiei, în cadrul unei conferinţe de presă, transmite Reuters.
Washingtonul a părăsit oficial OMS în ianuarie, după un an de avertismente conform cărora acest lucru ar afecta sănătatea publică în SUA şi la nivel global, afirmând că decizia sa reflectă eşecurile agenţiei sanitare a ONU în gestionarea pandemiei de COVID-19, potrivit Agerpres.
Nu era clar în ce măsură ţara va colabora cu OMS după ieşirea sa din organizaţie, iar colaborarea în domeniul vaccinurilor antigripale reprezintă un semn al continuării acestei legături, notează Reuters.
Maria Van Kerkhove, directoarea OMS pentru pregătirea în caz de epidemii şi pandemii, a declarat că reţeaua globală de supraveghere şi răspuns la gripă, "un sistem format din peste 150 de laboratoare din 130 de ţări ", joacă un rol central în monitorizarea virusurilor gripale sezoniere şi zoonotice şi actualizează la fiecare şase luni recomandările privind vaccinurile.
Există şapte centre care cooperează în acest domeniu, inclusiv din SUA, Marea Britanie şi Australia.
Van Kerkhove a declarat că a existat o "uşoară scădere" a circulaţiei globale a probelor de virus gripal în urma dificultăţilor de finanţare, însă livrările au fost reluate.
În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că un proiect de cercetare finanţat de SUA în Guineea-Bissau, care vizează studierea efectelor vaccinurilor împotriva hepatitei B asupra nou-născuţilor şi care a stârnit critici semnificative, "nu este etic". "Din punctul de vedere al OMS, nu este etic ca acest studiu să fie continuat", a declarat directorul OMS, care a adăugat, însă, că, în ultimă instanţă, aceasta este o decizie internă.
În ianuarie, oficialii africani din domeniul sanitar au declarat că studiul nu a fost anulat, însă va fi supus unei evaluări etice suplimentare.
Oamenii de ştiinţă s-au opus studiului deoarece unii dintre nou-născuţii implicaţi nu ar beneficia de acest vaccin, considerat sigur şi salvator, într-o ţară cu o rată ridicată a cazurilor de hepatita B.
Boala se transmite frecvent de la mamă la copil în timpul naşterii şi poate provoca insuficienţă hepatică şi cancer.
Cercetătorii implicaţi în acest studiu au afirmat că proiectul este etic, deoarece vaccinul nu este încă administrat la naştere în Guineea-Bissau, unde prima doză este administrată la şase săptămâni.
Studiul urma să investigheze, potrivit Reuters, potenţialele "efecte nespecifice" ale vaccinului, inclusiv afecţiuni dermatologice şi tulburări de dezvoltare neurologică, precum autismul.
Comentează