România eșuează grav în protejarea copiilor vulnerabili. Un raport oficial al Avocatul Poporului arată că, doar în 2025, sute de cazuri de violență asupra minorilor au fost neraportate, tratate superficial sau blocate în birocrație, în timp ce autoritățile locale, școlile și poliția pasează responsabilitatea. Fenomene precum violența domestică, abuzul sexual, bullying-ul și cyberbullying-ul sunt în creștere, iar intervenția statului vine, de multe ori, prea târziu sau deloc.
Raportul Avocatului Poporului privind situația copiilor victime ale violenței în perioada ianuarie–decembrie 2025 scoate la iveală o realitate alarmantă: statul român identifică greu cazurile de abuz, reacționează lent și monitorizează superficial copiii aflați în risc.
Documentul arată că una dintre cele mai mari vulnerabilități este neraportarea sau raportarea tardivă a violențelor, atât în mediul familial, cât și în școli. Toleranța comunităților, mai ales în mediul rural, frica de represalii și lipsa de reacție a instituțiilor contribuie la menținerea abuzurilor într-o zonă de invizibilitate periculoasă.
„Neraportarea acestora sau raportarea slabă a cazurilor de violențe asupra copiilor, din cauza toleranței comunității, a fricii de eventualele repercusiuni asupra propriilor familii.”, se arată in raportul Avocatului Poporului.
Eșecul colaborării între instituții și lipsa serviciilor specializate
Un alt punct critic îl reprezintă colaborarea deficitară dintre Poliție, școli și DGASPC-uri. În numeroase situații, inspectoratele de poliție nu transmit cazurile către direcțiile de protecție a copilului, iar unitățile de învățământ evită să facă sesizări oficiale, deși legea le obligă explicit să o facă.
Raportul mai semnalează o lipsă acută de personal specializat: asistenți sociali, psihologi și consilieri școlari insuficienți sau nepregătiți pentru cazuri complexe. În multe județe, copiii victime nu au acces real la consiliere psihologică, iar dosarele sunt închise formal, cu recomandări care nu pot fi puse în practică.
Acces aproape inexistent la sprijin psihologic
Datele centralizate indică zeci de cazuri de abuz sexual, sute de agresiuni fizice și psihologice, precum și o creștere a fenomenelor de bullying și cyberbullying, inclusiv prin provocări periculoase de pe rețelele sociale. „Minorilor le este teamă să relateze cele întâmplate profesorilor sau părinților, de multe ori adulții neluând în serios ceea ce povestesc copiii“, sesizaeză Avocatul Copilului.
În paralel, raportul avertizează asupra creșterii incidentelor suicidale în rândul minorilor abuzați și asupra apariției unor tulburări severe de anxietate și dezechilibru emoțional.
Un capitol extrem de sensibil îl reprezintă violența psihologică sub forma alienării parentale, întâlnită tot mai des în conflictele dintre părinți. Potrivit Avocatului Poporului, în aceste cazuri, copiii devin instrumente într-un război al adulților, iar intervenția instituțiilor este lentă sau incoerentă.
Concluzie devastatoare din raport
Raportul concluzionează că birocrația, lipsa de empatie și necunoașterea procedurilor legale transformă statul într-un actor pasiv într-un domeniu în care reacția ar trebui să fie imediată. Deși există și cazuri în care autoritățile au intervenit corect, acestea nu reușesc să compenseze amploarea fenomenului.
„Ignorarea fenomenului violență denotă atât o lipsă de empatie, cât și o necunoaștere a dispozițiilor legale“, concluzionează raportul.
Avocatul Poporului cere măsuri urgente: intervenții rapide, echipe multidisciplinare funcționale, raportare obligatorie și reală din școli și poliție, precum și accelerarea dosarelor penale care îi vizează pe agresori. Altfel, avertizează instituția, violența asupra copiilor va continua să fie tratată ca o statistică, nu ca o urgență națională.
Comentează