Senatorul Ninel Peia susține că majorarea taxelor locale resimțită de români nu este doar rezultatul deciziilor Guvernului, ci și al inacțiunii administrațiilor locale. Într-un mesaj critic, acesta afirmă că primarii aveau la dispoziție instrumente legale pentru a diminua impactul fiscal asupra populației, dar nu le-au folosit, deși cadrul legal era clar și limitat în timp.
„Guvernul a crescut taxele, dar primarii puteau interveni”
Potrivit senatorului, în decembrie 2025 Guvernul a decis creșterea taxelor, invocând necesitatea măsurii. În același timp, spune Peia, Ordonanța de Urgență nr. 78/2025 prevedea explicit posibilitatea ca autoritățile locale să reducă sau să acorde scutiri la impozitele și taxele locale pentru anul 2026, prin hotărâri ale consiliilor locale adoptate până la 31 decembrie 2025.
În opinia sa, mecanismul era unul simplu și legal, care nu presupunea conflicte instituționale sau demersuri excepționale, ci doar asumarea unei decizii administrative la nivel local.
Inacțiunea edililor, o alegere politică
Ninel Peia afirmă că mulți primari au ales să nu utilizeze această posibilitate și au așteptat reacții sau clarificări de la nivel central. Ulterior, spune senatorul, aceiași edili au reclamat explozia taxelor locale, susținând că nu mai pot interveni.
„Cine a ratat luna decembrie a ales să nu decidă”, afirmă Peia, subliniind că lipsa unei decizii este, în sine, o decizie politică.
Guvernul și administrația locală: responsabilități împărțite
Senatorul critică și relația dintre Guvern și administrațiile locale, susținând că Executivul a transferat povara fiscală către teritoriu, în timp ce primăriile nu și-au exercitat rolul de protejare a comunităților.
În acest context, Peia consideră că tăcerea și lipsa de reacție a administrațiilor locale au amplificat efectele deciziilor centrale.
Soluția invocată: compensarea prin politici sociale
Peia afirmă că există în continuare pârghii legale prin care primăriile pot atenua impactul majorărilor fiscale, fără a încălca legislația în vigoare.
El invocă Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, care permite autorităților locale să acorde sprijin financiar persoanelor și familiilor vulnerabile, inclusiv pentru compensarea unor costuri generate de politici publice.
Concret, senatorul susține că administrațiile locale pot acorda un sprijin financiar echivalent cu creșterea taxei pe proprietate pentru beneficiarii eligibili ai venitului minim de incluziune.
Un mecanism în trei pași
În mesajul său, Ninel Peia descrie un mecanism simplu de aplicare:
1. Calcularea creșterii medii a impozitului pe locuință.
2. Identificarea beneficiarilor de venit minim de incluziune.
3. Acordarea unui sprijin financiar local, anual sau fracționat, în cuantum egal cu majorarea taxei.
Miza politică și electorală
Senatorul afirmă că o parte semnificativă a populației se încadrează în diverse forme de sprijin social sau are venituri reduse, iar aici se află atât responsabilitatea administrativă, cât și miza electorală.
În opinia sa, primarii care invocă lipsa de pârghii nu cunosc sau nu aplică legea, iar consiliile locale care se ascund în spatele deciziilor Guvernului renunță la propriul rol.
În final, Peia susține că, la următoarele alegeri, accentul nu va mai cădea pe deciziile Executivului, ci pe modul în care fiecare primar a ales să acționeze atunci când legea îi permitea să își protejeze comunitatea.
Comentează