Autismul este vizibil în primii trei ani de viaţă, însă semnele nu sunt aceleaşi la toţi copiii, pentru că evoluţia unui copil diferă foare mult de evoluţia altuia. Daniela Bololoi, psiholog şi psihoterapeut, preşedintele Asociaţiei Help Autism, a explicat care sunt modurile în care cei mici care au autism se pot manifesta.
”Sunt copii care nu obţin deloc progrese sau sunt aproape invizibile şi pare că stagnează, că stau pe loc inclusiv din punct de vedere motor, pot să aibă întârziere motorie, nu verbalizează, nu urmăresc cu privirea. Deci evoluţia este foarte înceată sau foarte lentă. Avem situaţii în care copilul face progrese, chiar progrese fulminante, pe toate ariile de dezvoltare, şi apoi se întâmplă o stagnare sau un regres, undeva în jurul vârstei un an şi jumătate, şi cumva această stagnare cu regres este inexplicabilă, adică de unde copilul vorbea şi răspundea inclusiv la întrebări simple, dintr-o dată nu mai răspunde la întrebări, pare că nu mai este interesat, nu reacţionează, nu e preocupat de ce se întâmplă în jurul lui. Şi există şi varianta unui progres lent. Acolo părinţii au tendinţa să dea vina unul pe celălalt şi să spună că seamănă cu tatăl sau că seamănă cu mama, că aşa era şi mama, că a vorbit mai târziu”, a afirmat Daniela Bololoi, miercuri seară, la Medika Tv, potrivit news.ro.
Psihoterapeutul a explicat care sunt semnele la care părinţii trebuie să fie atenţi în dezvoltarea copilului lor, până la vârsta de trei ani.
”În primul rând, lipsa comunicării non-verbale. Copilul nu doreşte să împărtăşească cu tine, nu doreşte să îţi arate, nu doreşte să te implice în jocul lui şi să se comportă ca şi cum tu nu exişti. (...) Părinţii au de multe ori tendinţa să creadă că, dacă copilul nu vorbeşte, e autist sau, dacă copilul a reuşit să verbalizeze, nu mai are autism. Dar asta nu înseamnă că, dacă un copil nu vorbeşte, are autism, sau nu înseamnă că, dacă un copil vorbeşte, nu are autism, asta e important să se înţeleagă. (...) Dacă observi că copilul tău se comportă ca şi cum tu nu exişti în cameră, dacă este gălăgie, sunt multe persoane într-o cameră şi el nu-i preocupat de nimic, de ce se întâmplă şi pare că îşi vede de viaţa lui şi este un copil extrem de cuminte sau, din contră, este un copil extrem de agitat şi aleargă dintr-o parte în alta şi niciodată preocupat de ce este în jurul lui, trebuie acordată atenţia la aceste aspecte”, a explicat psihologul.
Daniela Bololoi a precizat că părinţii care au semne de întrebare cu privire la comportamentul copilului lor se pot adresa medicului de familie pentru a solicita aplicarea screening-ului în TSA, care constă într-un set de 10 întrebări. Testul se aplică în doar 5-10 minute şi poate să-i indice medicului de familie o prezumţie cum că ar putea fi vorba de un diagnostic de tulburare de spectru autist, iar într-o astfel de situaţie medicul de familie trebuie să facă trimitere către un specialist în psihiatrie pediatrică, screeningul fiind unul gratuit.
Psihologul s-a referit şi la acei părinţi care spun că amână un diagnostic sau spun că nu vor să ştie.
”Dacă copilul are autism, orice minut, orice zi în care nu lucrează şi în care nu este stimulat, este o zi pierdută din viaţa lui. Nu se întâmplă nimic de la sine. Este ca şi cum ne-am rupt piciorul, ne-am fracturat piciorul şi stăm în pat şi aşteptăm să se sudeze o fractură deschisă. Nu o să se vindece de la sine, fără să creăm un cadru, fără să punem o atelă, fără să mergem la o medic de specialitate”, a exemplificat Daniela Bololoi.
Comentează