Şeful departamentului juridic al guvernului britanic a demisionat

Şeful departamentului juridic al guvernului britanic, Jonathan Jones, a demisionat în contextul anunţului intenţiei Londrei de a modifica prin lege compromisurile la care a ajuns în ianuarie cu Uniunea Europeană în legătură cu Irlanda de Nord, a relatat marţi cotidianul Financial Times, citat de DPA.

Jones nu a fost de acord cu decizia executivului de la Londra de a prezenta în parlament un proiect de lege menit să schimbe compromisurile convenite cu Uniunea Europeană privitoare la Irlanda de Nord, în cadrul Brexitului.

Potrivit unor surse oficiale britanice, demisia lui Jonathan Jones are loc după câteva ''luni de tensiuni'' legate de negocierile dintre Londra şi UE asupra viitoarelor relaţii comerciale. Jones este al şaselea ministru britanic care demisionează în acest an.

În virtutea protocolului privind Irlanda de Nord, această provincie britanică ar trebui să urmeze unele dintre regulile UE după perioada de tranziţie post-Brexit - care se încheie la 31 decembrie 2020 - pentru a garanta absenţa frontierei fizice şi pentru a evita resurgenţa tensiunilor în această regiune, însângerată de trei decenii de 'tulburări'.

Guvernul de la Londra a confirmat marţi că intenţionează să prezinte un proiect de lege privind derogări pentru o parte din acordul de retragere din Uniunea Europeană.

Ministrul britanic pentru Irlanda de Nord, Brandon Lewis, a declarat în parlament că prevederea privind aranjamente vamale post-Brexit separate pentru Irlanda de Nord, promise companiilor şi persoanelor fizice din această provincie, ''descătuşează accesul la întreaga piaţă a Regatului Unit''.

Potrivit lui Lewis, legea privind piaţa internă a Regatului Unit, ce va fi publicată miercuri şi supusă votului în primă lectură săptămâna viitoare, va oferi ''certitudine''.

În aceste zile se desfăşoară a opta rundă de negocieri dintre UE şi Regatul Unit. Tratativele vor continua până pe 2 octombrie, înaintea unui summit în care liderii statelor membre UE speră să valideze un acord cu Londra.

Principalele divergenţe sunt legate de solicitarea Bruxellesului ca în schimbul unui acord de liber schimb fără cote şi taxe vamale Regatul Unit să aplice în continuare unele dintre normele blocului comunitar, pentru a evita o posibilă concurenţă neloială din partea britanicilor pe piaţa europeană, şi de dosarul pescuitului.

Bruxellesul doreşte un acord extins care să includă norme comunitare privind concurenţa, mediul sau fiscalitatea, în timp ce Londra susţine ideea încheierii unui acord clasic de comerţ liber.