Fostul ministru al Justiției și fost judecător al Curții Constituționale, Tudorel Toader, a relatat, într-o nouă postare pe Facebook, implicarea sa în procesul de constituire a Parchetului European, arătând că votul României a fost cel care a permis declanșarea mecanismului de cooperare consolidată la nivelul Uniunii Europene.
Toader evocă participarea sa, în martie 2017, la primul Consiliu Justiție și Afaceri Interne (JAI) al UE, descriind atmosfera drept una formală și lipsită de improvizație. „Locul de desfăşurare - o sală monumentală, cu ritualurile bine cunoscute, acolo nu este loc pentru improvizație. Se adună poziții consolidate în ani, nu opinii de moment”, scrie fostul ministru.
Înaintea reuniunii, acesta afirmă că a discutat cu comisarul european pentru justiție de la acel moment, Věra Jourová, care avea ca prioritate înființarea Parchetului European (EPPO). Până la acel moment, opt state își exprimaseră acordul, în timp ce altele adoptaseră o poziție de prudență, fără a se opune explicit.
Votul necesar pentru cooperarea consolidată
Potrivit lui Tudorel Toader, pentru activarea mecanismului de cooperare consolidată mai era necesar votul unui stat membru, care să permită lansarea formală a dezbaterilor și să lase deschisă posibilitatea aderării ulterioare și pentru alte țări. În cadrul reuniunii, Věra Jourová ar fi propus un nou tur de masă, fiecare ministru reafirmând poziția cunoscută a statului său.
Când i-a venit rândul, Toader spune că a invocat experiența sa profesională inițială de procuror și a susținut necesitatea unei dimensiuni penale a justiției europene. „Am spus apoi că justiția europeană nu poate rămâne limitată la zona dreptului civil, ci trebuie să cuprindă și dimensiunea penală, fiind necesară şi o structură de parchet la nivel european”, arată fostul ministru.
El precizează că nu avea mandat să ofere un vot pe loc, dar a explicat că urma să discute subiectul la București și să transmită un răspuns oficial în termen de o zi. „Am promis că până a doua zi, la ora 14:30, voi transmite oficial acordul României, în scris”, notează Toader.
Discuția cu premierul și transmiterea acordului
Revenit în țară, fostul ministru afirmă că a discutat cu premierul de atunci, Sorin Grindeanu, prezentând contextul și miza deciziei. „Domnia sa m-a întrebat: «Dvs. cum consideraţi?»”, relatează Toader, adăugând că a argumentat în favoarea unei structuri de parchet european, ca parte a consolidării spațiului de justiție penală la nivelul UE.
În aceeași zi, acordul României a fost transmis oficial comisarului european pentru justiție. „A fost votul care a deblocat cooperarea consolidată și a făcut posibilă înființarea Parchetului European”, susține Tudorel Toader în postare.
După semnarea scrisorii prin care România, alături de alte state membre, a declanșat procedura, fostul ministru declara că participarea țării noastre „va contribui la crearea unei instituții eficiente, capabile să acționeze în mod uniform la nivel european”, subliniind și dimensiunea simbolică a proiectului, considerat „un punct de cotitură în consolidarea spațiului de libertate, securitate si justiție în UE”.
Extinderea competențelor și rolul României
În același an, au început și discuțiile privind regulamentul de funcționare al Parchetului European. Tudorel Toader afirmă că a susținut constant ca instituția să își înceapă activitatea prin protejarea intereselor financiare ale Uniunii, dar ca, pe termen mediu, competențele să fie extinse și asupra altor fapte grave care afectează spațiul juridic european.
Fostul ministru arată că a participat inclusiv la discuțiile privind schema de personal și configurarea cadrului instituțional. „Privind în urmă, pot afirma că acel moment a fost unul esențial pentru justiţia penală europeană!”, concluzionează acesta, apreciind că decizia din martie 2017 a reprezentat o etapă majoră în construcția mecanismelor penale la nivelul Uniunii Europene.
Comentează