Directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Bogdan Burcu, a confirmat public că el este cel care a dat undă verde permisiei de trei zile acordate cetățeanului turc condamnat la aproape 23 de ani de închisoare pentru uciderea unui polițist, bărbat care nu s-a mai întors luni în Penitenciarul Rahova. Oficialul a admis că este posibil ca, pe traseul intern de avizare, să fi existat cel puțin o opinie negativă.
Declarațiile vin după ce, luni seară, Sindicatul Național Poliția Penitenciară a susținut că permisia ar fi fost aprobată „în ciuda avizelor negative ale structurilor de specialitate din subordine, cu o singură excepție”.
Burcu a explicat că decizia a fost luată ținând cont de recomandările internaționale privind reintegrarea socială a deținuților și a precizat că, dacă verificările ordonate de ministrul Justiției vor scoate la iveală probleme, „inclusiv” el „va răspunde”.
Cum ajunge o cerere de permisie la semnătura șefului ANP
Directorul ANP a detaliat procedura prin care un deținut poate primi dreptul de a ieși temporar din penitenciar. Inițiativa pornește de la personalul care lucrează direct cu persoana privată de libertate – șefi de puncte de lucru, educatori, psihologi și asistenți sociali.
Propunerea este apoi avizată de șeful secției unde este repartizat deținutul și analizată de o comisie formată din directorul penitenciarului și cei doi directori adjuncți.
Pentru permisiile care depășesc o zi, dosarul ajunge și la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor, unde decizia finală aparține directorului general.
„Pentru permisiunile mai mari de o zi de ieşire din penitenciar, ele sunt analizate şi la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, iar ele sunt aprobate de către directorul general al ANP, adică de mine. Permisia de trei zile pentru acest deţinut (n. red. cetăţeanul turc Abdullah Atas, care nu a revenit luni în penitenciarul Rahova) a aprobată de către subsemnatul”, a declarat Bogdan Burcu la Digi 24.
A existat sau nu un aviz negativ
Întrebat direct dacă a primit semnale nefavorabile din partea comisiilor implicate în evaluare, șeful ANP a spus că nu exclude această posibilitate și că nu își amintește toate detaliile, având în vedere numărul mare de persoane care participă la avizare.
„Din câte mi-aduc aminte, sunt mai multe persoane care avizează aceste permisiuni de ieşire din penitenciar şi, din câte mi-aduc aminte, e posibil să fi existat un aviz negativ al uneia dintre persoanele de pe circuitul de aprobare”, a recunoscut Bogdan Burcu.
De ce a fost acordată permisia, în ciuda riscurilor
Burcu a explicat că și-a bazat decizia pe standardele Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și pe recomandările Curții Europene a Drepturilor Omului.
Acestea prevăd că, inclusiv în cazul pedepselor foarte lungi, trebuie aplicate măsuri treptate care să permită contactul cu societatea, inclusiv prin acordarea unor ieșiri temporare.
„Acum, sigur că administraţia ar putea să refuze să acorde permisiuni de ieşire pentru oricare dintre reţinuţi. N-ar mai fi niciun risc, n-ar mai fi nicio problemă.
Însă, mâine dorim, ca administraţie, să reîntoarcem în societate nişte persoane mai bune decât au fost în momentul condamnării. Iar pentru asta, toate măsurile pe care ANP caută să le ia, prin colegii şi specialişti din sistem, este ca noi să întoarcem în societate nişte deţinuţi care să nu mai săvârşească infracţiuni, chiar şi criminali”, a subliniat directorul general.
Parcursul deținutului înainte de evadare
În ceea ce îl privește pe fugarul care nu s-a mai întors din permisie, Burcu a arătat că acesta fusese inclus, încă din 2017, în activități productive și fusese recompensat constant pentru implicarea sa în programe de muncă, reintegrare socială, educație și terapie.
„În această perioadă de 10 ani, din 2015 în 2025, deţinutul a avut o conduită constant pozitivă, a fost permanent recompensat pentru implicarea în activităţile productive de reintegrare socială, a ieşit, a participat la ieşiri în comunitate şi aşa mai departe”, a explicat șeful ANP.
Câte permisii au primit deținuții condamnați pentru omor
Potrivit datelor centralizate luni, în anul 2024, 525 de persoane condamnate pentru omor, omor calificat sau tentative de omor au primit permisiuni de o zi.
În 2025, numărul acestora a fost de 442. Tot anul trecut, 98 de astfel de deținuți au beneficiat de permisii mai lungi de o zi.
Pentru o supraveghere mai eficientă a celor care ies temporar din penitenciar, conducerea ANP ia în calcul achiziția a aproximativ 6.000 de brățări electronice, finanțate din bugetul instituției, prin Ministerul Justiției.
Verificări dispuse de ministrul Justiției
Bogdan Burcu a mai anunțat că ministrul Justiției a dispus controale pentru a clarifica modul în care a fost acordată această permisie.
„L-am rugat pe domnul ministru, având în vedere că aprobarea permisiunii a fost dată la nivelul directorului general, să dispună dumnealui corpului de control al ministerului justiţiei să efecteze nişte verificări în acest caz.
Dacă vor exista deficienţe, sigur persoanele vinovate vor răspunde, inclusiv în ceea ce mă priveşte, dacă este cazul. Altfel, deţinuţii sunt responsabili pe perioada permisiunii de ieşire din penitenciar să respecte regulile ce li se stabilesc”, a afirmat Burcu.
„Nu trebuie să transformăm excepțiile în regulă”
Șeful ANP a mai spus că nu își va descuraja colegii directori să își asume decizia administrativă de a acorda astfel de permisii, chiar și în contextul acestui incident, deoarece acestea sunt recomandate de organismele europene.
El a oferit și o imagine de ansamblu asupra numărului de permisii acordate la nivel național.
„Şi, pornind de la un astfel de caz, pentru că v-am spus, sunt mii de permisiuni acordate. Deci, totalul permisiunilor acordate în 2025 a fost de 4259, în 2024 de 3157.
Noi am avut în 2024 doi deţinuţi care nu s-au întors din permisiune de ieşire din penitenciar, în 2025 un deţinut care nu s-a întors din permisiune. Acum, pornind de la aceste excepţii, n-aş dori să le transformăm într-o regulă, având în vedere recomandările CPT, ale CEDO, studiile care arată că aceste recompense sunt esenţiale”, a mai spus directorul general al ANP.
Acuzațiile sindicatului: avize ignorate și recompense limitate
Sindicatul Național Poliția Penitenciară a transmis luni seară că verificările ar trebui să vizeze în principal conducerea ANP. Reprezentanții sindicatului susțin că permisia ar fi fost aprobată „în ciuda avizelor negative ale structurilor de specialitate din subordine, cu o singură excepţie”.
Potrivit SNPP, din 2023, deținutul nu ar mai fi primit alte forme de recompensă în afara permisiei, deși regulile recomandă diversificarea acestora. În plus, deși din 2024 fusese încadrat în regim semideschis, nu a fost transferat într-un penitenciar corespunzător acestui regim, fiind menținut la Rahova, unitate destinată în principal regimului închis și arestaților preventiv.
Cine este deținutul dat în urmărire
Omul de afaceri turc Abdullah Atas, aflat în detenție din 2015 pentru uciderea unui polițist, nu s-a mai întors în penitenciar după permisia avută în perioada 23–26 ianuarie.
După ce nu a fost găsit la domiciliul său din Voluntari, a fost dat în urmărire națională, iar ulterior și internațională, autoritățile luând în calcul ipoteza că ar fi părăsit țara și s-ar fi îndreptat spre Turcia.
Conform informațiilor furnizate de Penitenciarul București-Rahova, bărbatul are 45 de ani și executa o pedeapsă de 22 de ani și 10 luni de închisoare pentru omor calificat, fiind în ultima perioadă încadrat în regim semideschis.
Detaliile crimei din 2015
În august 2015, Abdullah Atas a ucis un polițist care îi făcuse semn să oprească în trafic.
L-a lovit intenționat cu mașina și l-a târât pe capota autoturismului pe o distanță de câteva sute de metri.
Analizele efectuate ulterior au arătat că acesta consumase alcool, având o alcoolemie de aproape 2 la mie.
Comentează