Prețul aurului traversează cea mai bună perioadă din istoria sa, însă investitorii și economiștii avertizează că acest trend accelerat va fi urmat, inevitabil, de corecții care ar putea provoca panică în rândul celor interesați de câștiguri rapide. Doar în luna ianuarie 2026, cotația aurului a crescut cu aproximativ 20%, de la peste 4.300 de dolari la peste 5.000 de dolari pe uncie.
Specialiștii subliniază însă că evoluția spectaculoasă din prezent nu este fără precedent și că istoria metalului prețios a fost marcată de episoade de volatilitate severă.
„Prețul aurului crește în momentul în care există așteptări inflaționiste, când există riscuri de conflicte la scară largă, de tulburări politice în interiorul țărilor, când există riscuri de conflicte și riscuri de crize economice. Astfel, aurul este considerat o valoare pentru refugiu”, a explicat economistul Radu Nechita, pentru Ziare.com.
Lecțiile trecutului: creșteri spectaculoase urmate de scăderi abrupte
În anii ’70, aurul a cunoscut o creștere accelerată pe fondul inflației ridicate, al crizei petrolului și al tensiunilor geopolitice din perioada Războiului Rece. Odată cu temperarea acestor temeri în anii ’80, cererea speculativă a scăzut puternic, iar prețul a intrat într-un declin abrupt. După vârful din 1980, aurul a pierdut aproximativ 43% din valoare în doar două luni și a rămas la niveluri modeste timp de aproape două decenii. În iunie 1982, cotația coborâse la aproximativ 300 de dolari pe uncie, cu aproape 65% sub maximul istoric.
Un episod similar a avut loc după recordul din septembrie 2011, când aurul a depășit pragul de 1.900 de dolari pe uncie, pe fondul crizei datoriilor suverane. În următorii cinci ani, prețul a scăzut cu peste 44%, până la aproximativ 1.000 de dolari pe uncie, pe măsură ce piețele financiare s-au stabilizat și interesul pentru active de refugiu s-a redus.
Perspectivele pe termen lung rămân favorabile
În ciuda riscurilor de corecție pe termen scurt, unii investitori consideră că fundamentele susțin o apreciere a aurului pe termen lung. Octavian Bădescu, investitor și economist, susține că politicile monetare expansioniste și instabilitatea globală vor continua să susțină cererea pentru aur.
„Probabil, din moment ce tiparnița va continua pe termen lung și va continua indisciplină monetară, care se va accentua, prețul aurului va continua să crească. A, că pe anumite perioade, poate pentru 1-2-3 ani există posibilitatea să scadă, e posibil. Toate informațiile sunt publice. Graficele, informațiile privind masa monetară, evenimentele internaționale, geopolitice majore. E necesară o strategie.
Nu mă interesează evoluția pe termen scurt. Mă interesează imaginea în ansamblu, pe termen lung, fundamentele. Nu poți să cumperi aur astăzi și să-l vinzi mâine. Dar devalorizarea banilor este un trend stabil peste tot în lume, în ultima sută de ani, care se accentuează. Adăugați alte ingrediente precum instabilitatea, precum bătălia pentru resurse. Fiecare să-și tragă concluziile pe termen mediu și lung. Pe termen scurt, nimeni nu poate spune. Cele două aspecte nu merg mână în mână. Se merge și pe anticipație. Vezi despre pregătirea QE în SUA. Atunci, bineînțeles că prețul înglobează această știre”, a transmis Bădescu.
Corecțiile sunt inevitabile, dar direcția „macro” rămâne pozitivă
La rândul său, Radu Nechita avertizează că fluctuațiile sunt inevitabile, într-un context internațional imprevizibil, însă tendința generală favorizează aurul.
„Nimeni nu poate spune cât va dura acest trend și când se va întoarce. E posibil să aibă loc o temperare. Dacă ar fi ușor de anticipat evenimentele internaționale, toată lumea ar investi pe bursă. De la invazia rusă cel puțin, iată cât de greu a fost să anticipăm măsurile mai mult sau mai puțin raționale luate de diverși politicieni cu greutate pe scena lumii, câte conflicte s-au produs în interiorul Uniunii Europene, ce se întâmplă în SUA. Înainte cu o zi de invazie, inclusiv Macron și alți lideri au spus că nu are cum să se petreacă o astfel de invazie, pentru că ar fi o atitudine irațională și că ‘nu are cum’: Oricum, masa monetară emisă de băncile centrale tot crește. Eu nu văd că ne vom reîntoarce neapărat la valorile din 2004, 2014, 2024. Dar statele au tot interesul ca tiparnița să funcționeze”, a explicat Nechita.
Aurul și banii FIAT: o relație istorică tensionată
Economistul a oferit și un context istoric privind relația dintre aur și monedele FIAT, subliniind rolul metalului prețios ca fundament al sistemelor monetare timp de milenii.
„Aurul a fost moneda umanității timp de milenii, dar cel mai bine a funcționat sistemul monetar internațional de-a lungul sec. XIX și până la Primul Război Mondial. Banii erau subdiviziuni ale aurului. Țările serioase, puternice aveau moneda națională definită și legală de aur. România a făcut parte din acest grup select, exista moneda de 10 lei aur și 20 de lei aur, iar leul era egalul francului francez și al francului elvețian. Pe atunci se putea.
Primul Război Mondial a însemnat o mare catastrofă, care, dincolo de morți, de distrugeri materiale, a însemnat cheltuieli publice uriașe. (…) După Al Doilea Război Mondial, singura monedă care mai pretindea legătura cu aurul era dolarul american. (…) Acest sistem a supraviețuit până în 1971. Din acel moment a urmat o perioadă de accelerare a inflației. Astfel, observăm o depreciere a dolarului față de aur”, a declarat analistul.
În acest context, specialiștii recomandă prudență investitorilor și subliniază importanța unei strategii pe termen mediu și lung, într-un climat global marcat de instabilitate geopolitică și politici monetare expansioniste.
Comentează