Rata anuală a inflației a ajuns la 9,6% în luna ianuarie 2026, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), în ușoară scădere față de 9,7% înregistrat în decembrie 2025. Chiar și așa, nivelul rămâne unul foarte ridicat, iar economiștii estimează că o reducere semnificativă a ritmului de creștere a prețurilor ar putea apărea abia în a doua jumătate a anului.
„Avem o inflație de bază foarte mare, care înseamnă că am avut niște creșteri importante la care ne raportăm, care s-au desfășurat până destul de târziu în anul trecut. Ceea ce înseamnă că ceea ce spun cei de la BNR, cu prognoza aceea de 4%, e un obiectiv pe care îl putem atinge abia la finalul anului”, a declarat pentru Digi24.ro Christian Năsulea, profesor de economie mondială.
Potrivit acestuia, baza ridicată de raportare generată de scumpirile accelerate din 2025 va menține inflația la niveluri mari în următoarele luni.
„Vom avea o rată mare de inflație pentru următoarele câteva luni și abia după iulie-august încolo vom începe să vedem o rată de inflație care să fie ajustată semnificativ”, a explicat economistul.
Energia și serviciile, motoarele scumpirilor
Datele INS arată că mărfurile nealimentare s-au scumpit cu aproape 10% față de ianuarie 2025, în timp ce serviciile au înregistrat cea mai mare creștere anuală, de 11,59%.
Energia electrică rămâne unul dintre principalii factori ai inflației, cu o creștere anuală de peste 59%. În paralel, alimentele s-au scumpit cu 7,86%, cele mai mari creșteri fiind înregistrate la cacao și cafea, în timp ce cartofii s-au ieftinit față de aceeași perioadă a anului trecut.
Christian Năsulea atrage atenția că evoluția prețurilor la energie continuă să mențină presiunea asupra costului vieții. Liberalizarea pieței de energie electrică din 2025, alături de factori externi precum condițiile meteo sau problemele din transportul internațional de gaze, au întârziat scăderea prețurilor anticipată pentru 2026.
„Am sperat la niște prețuri mai mici la mijlocul lui 2026, însă factorii externi și condițiile din piață au făcut ca lucrul acesta să nu se întâmple încă. Din păcate, cred că va mai dura până când prețul la energie electrică să ajungă mai jos”, a spus acesta.
Economistul a criticat și schema de plafonare a prețurilor la gaze, despre care afirmă că a generat distorsiuni pe piață și a avut mai degrabă efecte negative.
Inflația se simte puternic „la raft”
O rată anuală apropiată de 10% se traduce în creșteri vizibile ale prețurilor pentru consumatori, chiar dacă indicele general reprezintă o medie a tuturor bunurilor și serviciilor.
„Exact asta înseamnă să ai inflație care este aproape de 10%. Prețurile cresc cu aproape 10% de la un an la altul, iar efectul este simțit foarte puternic de consumatori, indiferent dacă veniturile cresc sau nu. Lucru care nici măcar nu mai este adevărat la medie în momentul acesta”, a explicat Năsulea.
Acesta subliniază că unele produse pot înregistra scumpiri mult mai mari, de 30–40%, chiar dacă inflația medie este mai mică.
Puterea de cumpărare scade, iar ieftinirile nu se întrevăd
Economistul Adrian Negrescu a declarat că nivelul actual al inflației se reflectă direct în scăderea puterii de cumpărare, întrucât o parte tot mai mare din venituri este alocată cheltuielilor esențiale.
„Această creștere de prețuri se vede în potențialul populației de a cumpăra. Mai mult de jumătate din banii pe care românii câștigă au ajuns să îi dea, din păcate, pe mâncare și pe aceste servicii utilitare de bază: factura la energie, factura la gaze, factura la întreținere. Din această perspectivă, provocările sunt în continuare foarte mari, mai ales că salariile și pensiile au fost înghețate în acest an”, a spus economistul.
Negrescu estimează totuși că inflația ar putea încetini în a doua parte a anului, în principal datorită efectului de bază generat de scumpirile masive din 2025.
„Din a doua parte a anului, în iulie-august-septembrie, vom vedea o scădere semnificativă a inflației pentru că nu va mai fi luată în calcul creșterea spectaculoasă a prețului la energie. E un efect de bază care va duce inflația undeva spre 5-5,5%, urmând ca, în funcție de modul în care vom trata problema gazelor și liberalizarea prețului pentru agenții economici, să vedem o traiectorie pozitivă, în sensul scăderii spre 4% sau, dimpotrivă, noi scumpiri”, a explicat acesta.
Specialiștii avertizează că o eventuală scădere a inflației nu va aduce automat ieftiniri, ci doar o creștere mai lentă a prețurilor.
„Probabil din a doua parte a anului lucrurile vor arăta mai bine, dar asta nu înseamnă că prețurile vor scădea”, a punctat Negrescu, subliniind că economia se află într-o perioadă de ajustare, în care atât populația, cât și companiile trebuie să își adapteze cheltuielile.
În aceste condiții, anul 2026 se anunță în continuare dificil pentru consumatori, pe fondul costurilor ridicate la energie, servicii și produse de bază.
Comentează