Costurile tot mai mari ale datoriei publice pun o presiune uriașă pe bugetul României și reduc capacitatea statului de a investi în infrastructură, avertizează profesorul de economie Cristian Păun. Economistul susține că sumele plătite anual doar pentru dobânzi ar putea acoperi investiții majore în transporturi. În opinia sa, România ajunge să piardă echivalentul a aproximativ o mie de kilometri de autostradă în fiecare an din cauza costurilor generate de deficit și împrumuturi.
„Noi anual, din dobânzi, pierdem 1.000 km de autostradă”
Cristian Păun atrage atenția că nivelul ridicat al deficitului și al datoriei publice produce costuri uriașe pentru bugetul statului. Potrivit acestuia, sumele plătite pentru dobânzi depășesc deja alte capitole importante de cheltuieli.
„Orice sumă de bani pe care o adaugi pe cheltuieli duce deficitul în sus. Iar deficitul înseamnă datorie și dobânzi foarte mari. Suma pe care o plătim pe dobânzi depășește bugetul de la educație sau cheltuielile de capital pe care le facem, ceea ce este aberant”, a declarat Cristian Păun, la Digi24.
Pentru a ilustra dimensiunea problemei, economistul oferă un exemplu concret legat de infrastructură.
„60 de miliarde de lei înseamnă peste 10 miliarde de euro, adică aproximativ o mie de kilometri de autostradă. Noi anual, din dobânzi, pierdem 1.000 km de autostradă. Este o inconștiență”, explică acesta.
Înghețarea salariilor din sectorul public, o corecție bugetară
În analiza proiectului de buget, profesorul de economie spune că una dintre măsurile importante este înghețarea salariilor din sectorul public. În opinia sa, acest lucru va însemna, în practică, o reducere a veniturilor în termeni reali.
„Cei care promovează sau cei care intră pe altă grilă de salarizare datorită vechimii din sectorul public, creșterea nu este semnificativă. De fapt, arată o înghețare totală a salariilor. În termeni nominali, salariile rămân cam tot pe acolo, iar în termeni reali ele vor scădea, pentru că există inflația”, mai spune Păun.
Economistul consideră că această măsură reprezintă un pas necesar pentru stabilizarea bugetului.
„Se realizează o corecție bugetară importantă prin înghețarea acestor salarii și este foarte bine că este așa. Asta este primul element pozitiv din acest proiect de buget”, consideră el.
Fondurile europene, esențiale pentru investiții
Un alt punct pozitiv al proiectului de buget, în opinia lui Cristian Păun, este accentul pus pe utilizarea fondurilor europene, în special a celor din Planul Național de Redresare și Reziliență.
„Aceste fonduri, mai ales cele din PNRR, au o proprietate foarte importantă: statul trebuie mai întâi să cheltuiască banii și apoi îi recuperează de la Uniunea Europeană, demonstrând că acele cheltuieli au fost făcute corect și nu au fost irosite”, arată Păun.
Economistul explică faptul că acest mecanism obligă statul să aibă resurse disponibile pentru a începe proiectele, urmând ca ulterior banii să fie rambursați de Comisia Europeană.
„Trebuie să ai bani înainte și apoi recuperezi acești bani de la Uniunea Europeană. Este foarte important să existe lichiditate în buget astfel încât aceste fonduri să poată fi absorbite”, explică el.
Critici la adresa programului Anghel Saligny
Cristian Păun este critic față de programele naționale de investiții care dublează finanțările europene, printre care și programul Anghel Saligny. El consideră că astfel de programe riscă să genereze cheltuieli greu de controlat.
„Noi avem fonduri europene, pe astea trebuie să ne concentrăm. Ele sunt suficiente pentru dezvoltare inclusiv la nivel local și regional. Nu ar trebui să mai avem programe paralele care se bat cap în cap cu fondurile europene”, crede Păun.
Economistul susține că astfel de programe pot deveni zone vulnerabile pentru cheltuirea netransparentă a banilor publici: „Acolo se sifonează banii, acolo sunt banii care sunt ușor de cheltuit și mai greu de verificat”.
Împrumuturile României și riscul dobânzilor mai mari
În ceea ce privește finanțarea deficitului, profesorul de economie spune că România a reușit totuși să profite de un moment favorabil pentru a se împrumuta înainte ca tensiunile internaționale să ducă la creșterea costurilor de finanțare.
„Am avut noroc că am reușit să ne împrumutăm aproximativ jumătate din banii de care avem nevoie anul acesta chiar înainte de izbucnirea conflictului. Am obținut dobânzi și scadențe destul de bune”, susține profesorul.
El avertizează însă că situația ar fi putut fi mult mai dificilă dacă împrumuturile ar fi fost contractate puțin mai târziu.
„Dacă ratam împrumutul cu o săptămână sau două, totul era mult mai scump și cu scadențe mult mai mici”, conchide acesta.
Comentează