Instanțele din România se confruntă cu „o situație fără precedent” în ceea ce privește volumul de activitate, iar efectele se resimt deja asupra calității actului de justiție, se arată într-un comunicat de presă transmis miercuri de CSM.
Potrivit CSM, „numărul de dosare aflate pe rolul instanțelor este la un nivel fără precedent”, iar datele raportate conform metodologiei CEPEJ plasează România mult peste media europeană în aproape toți indicatorii relevanți.
Reprezentanții sistemului judiciar subliniază că analiza are în vedere toate materiile și toate gradele de jurisdicție, indicatorii fiind calculați la 100 de locuitori și, respectiv, la 100.000 de locuitori, în ceea ce privește numărul de judecători.
România, peste dublul mediei europene la cauze pe rol
În materie civilă și comercială, care reprezintă aproximativ 90% din cauzele aflate pe rolul instanțelor, România a raportat în 2024 un număr de 769.823 de cauze aflate în curs de soluționare în primă instanță, comparativ cu o medie europeană de 358.277 cauze.
Datele indică o creștere semnificativă față de 2023, când au fost raportate 563.035 cauze în România, în timp ce media europeană era de 347.488.
Raportat la populație, coeficientul ajunge în 2024 la 4,04 cauze în curs de soluționare la 100 de locuitori, „depășind dublul mediei europene, care a fost de 1,75 cauze la 100 de locuitori”, se arată în comunicat.
De patru ori mai multe dosare nou-intrate decât media UE
Situația este și mai accentuată în privința dosarelor nou-intrate. În 2024, România a raportat 1.602.689 dosare nou-intrate în primă instanță în materie civilă și comercială, față de o medie europeană de 418.544 cauze.
Per ansamblu, totalul cumulat al dosarelor nou-intrate și al celor aflate în curs de soluționare în primă instanță a ajuns la 2.372.512 la nivelul anului 2024.
România este, potrivit CSM, „în continuare țara cu cel mai mare număr de dosare nou-intrate în primă instanţă raportat la 100 de locuitori – 8,42, față de media europeană, care a fost de 2,20”, următoarele state clasate fiind Belgia, Spania și Republica Cehă.
Rată de soluționare peste media europeană
În pofida volumului ridicat de activitate, sistemul judiciar din România a reușit să mențină în 2024 o rată de soluționare a cauzelor în primă instanță de 99,2%, peste media europeană de 97,8% și în creștere față de anul precedent, când a fost de 86,2%.
De asemenea, durata medie de soluționare a unei cauze în primă instanță a fost de 180 de zile, mult sub media europeană de 307 zile, în condițiile unui număr de cauze nou-intrate de patru ori mai mare decât media UE.
„Volumul de patru ori mai mare de dosare nou intrate a fost absorbit de sistemul judiciar prin cvadruplarea efortului uman, și nu prin majorarea duratei de soluționare a cauzelor sau prin diminuarea ratei de soluționare”, se arată în comunicat, care atrage atenția că acest efort a fost realizat „în condiţiile unui deficit constant de judecători de până la 15%”.
Avertisment privind riscul degradării actului de justiție
Reprezentanții sistemului judiciar subliniază că „orice sistem judiciar performant își dimensionează volumul de activitate în funcție de resursele disponibile, neputând prelua un număr nelimitat de cauze, indiferent de context”.
În final, comunicatul arată că „puterea judecătorească are datoria de a atrage atenția asupra pericolului degradării actului de justiție și a nevoii de a îmbunătăți modul de funcționare a acestui serviciu public”.
CSM avertizează că presiunea constantă generată de volumul record de dosare, coroborată cu deficitul de personal, poate afecta pe termen mediu și lung calitatea serviciului public de justiție, dacă nu sunt identificate soluții structurale adecvate.
Comentează