Sindicatele din sistemul de apărare și ordine publică lansează un avertisment ferm în legătură cu intenția Guvernului de a modifica Legea pensiilor militare printr-o ordonanță de urgență privind reducerea cheltuielilor bugetare.
Într-un comunicat transmis luni, 23 februarie, Sindicatul Național al Polițiștilor de Penitenciare și Sindicatul Polițiștilor Europeni EUROPOL cer „stop modificărilor pe bandă la Legea pensiilor militare” și susțin că „creșterea vârstei de pensionare echivalează cu decesul în activitate”.
Pericol pentru structura de apărare
Documentul atrage atenția asupra faptului că „speranța medie de viață în operativ” ar fi de 60 de ani și avertizează că plecările din sistem „pun în pericol structura de apărare”. Reprezentanții celor două organizații sindicale afirmă că se opun modificării legii „ca angajament instituit prin ordonanța de urgență inițiată de MDLAP privind reducerile de cheltuieli bugetare, fără consultarea partenerilor sociali din sistemul de apărare națională”.
Sindicaliștii contestă fundamentarea economică a măsurii și susțin că intervenția legislativă nu produce efecte imediate asupra deficitului bugetar din 2026, așa cum invocă Executivul. Potrivit comunicatului, „măsura privind modificarea sistemului pensiilor militare nu produce niciun impact bugetar pentru anul în curs”, iar eventualele efecte financiare „s-ar produce exclusiv în viitor, la momentul deschiderii drepturilor de pensie”.
Sindicatele reclamă lipsa dialogului social
În același document, SNPP și EUROPOL susțin că „nu au existat consultări reale și efective cu organizațiile sindicale reprezentative” privind posibilitatea reducerii cheltuielilor bugetare cu 10%. În opinia acestora, „în lipsa unui dialog social autentic, nu se poate susține că soluția modificării pensiilor militare a fost analizată ca ultimă alternativă”.
Sindicatele invocă și deficitul de personal din sistem, care „depășește 20% la nivelul tuturor instituțiilor din sistemul de apărare națională”. Ele arată că economiile la buget au fost deja realizate prin neocuparea posturilor vacante, menționând că polițiștii și polițiștii de penitenciare au acoperit activitatea aferentă „aproximativ 20.000 de posturi neocupate în MAI și respectiv 3.000 în Poliția Penitenciară”, la care se adaugă alte mii potrivit standardelor.
În acest context, sindicaliștii consideră că este „inechitabil ca aceeași categorie profesională să suporte suplimentar consecințele unor măsuri restrictive”, în condițiile în care salariile aferente posturilor vacante au reprezentat „economii consistente la buget”.
Acuzații de discriminare și avertisment privind proteste
Comunicatul susține că măsura ar crea „o evidentă discriminare în raport cu celelalte categorii de personal bugetar”, întrucât reducerea de 10% a cheltuielilor în alte domenii ar avea caracter temporar, limitat la anul 2026, în timp ce modificarea condițiilor de pensionare ar produce „efecte permanente și ireversibile asupra carierei și drepturilor” polițiștilor și polițiștilor de penitenciare.
Reprezentanții sindicatelor afirmă că orice discuție despre creșterea vârstei de pensionare trebuie purtată doar în condițiile unor „garanții ferme din partea statului” privind îmbunătățirea condițiilor de muncă, astfel încât speranța de viață a personalului să fie comparabilă cu cea a altor categorii. În lipsa unor măsuri compensatorii adecvate, majorarea vârstei de pensionare ar reprezenta, în opinia lor, „o măsură disproporționată”.
În final, SNPP și EUROPOL anunță că, „în raport cu gravitatea acestor măsuri propuse în lipsa unui dialog social real”, se impune organizarea unei consultări la nivel național în rândul polițiștilor și polițiștilor de penitenciare pentru adoptarea unor forme de protest. Acestea „pot avea ca efect blocarea sau afectarea semnificativă a activității instituționale, în limitele legii”, avertizează sindicatele,
Comentează