Liderul opoziției ungare Peter Magyar și proaspat câștigător al alegerilor din Ungaria a avut mai multe declarații publice despre România, cele mai multe legate de alegerile prezidențiale, de comunitatea maghiară din Transilvania și de relația româno-maghiară, informează Mediafax.
Una dintre primele poziționări explicite a venit în 10 mai 2025, când Magyar a susținut că Viktor Orbán i-a „trădat” pe maghiarii din afara granițelor prin mesajul favorabil transmis lui George Simion la prezidențiale.
Potrivit Telex, politicianul ungar a descris susținerea pentru Simion drept o lovitură dată intereselor comunității maghiare din România.
După turul decisiv al alegerilor prezidențiale din România, Magyar a revenit asupra temei și a afirmat că înfrângerea lui George Simion este și un eșec politic pentru Orbán.
Telex consemna că liderul TISZA a prezentat rezultatul drept dovada că sprijinul acordat de premierul ungar candidatului român a fost o greșeală și o nouă trădare a maghiarilor din Transilvania.
Marșul la Oradea
Magyar a organziat la finalul lui mai 2025 un mars pe care l-a încheiat traversând granița în România, într-un demers de apropiere de maghiarii etnici din țară. Ajuns la Oradea, el a transmis că atât românii, cât și maghiarii au respins „instigarea la ură și dezbinarea”. În același mesaj, Magyar le-a cerut românilor să nu privească Ungaria și maghiarii ca pe dușmani, ci ca pe un partener și o oportunitate, pledând și pentru menținerea României pe direcția europeană.
Tema relației cu politica din România a reapărut și în iulie 2025. Pe site-ul oficial al partidului TISZA, Magyar a anunțat că formațiunea sa nu va vota „în nicio circumstanță” alături de AUR. În același text, el susținea că politica fricii și a urii este folosită „în România împotriva maghiarilor”, formulare prin care a legat din nou scena politică românească de tema protecției minorității maghiare.
În august 2025, aflat din nou în Transilvania, Magyar a abordat problemele comunităților locale. Telex și Transtelex consemnau la vremea respectivă că, la evenimente din Târgu Mureș și Nagyadorján, el a vorbit despre nevoia unei relații mai transparente cu maghiarii din România, a promis continuarea sprijinului pentru comunitățile de peste graniță, dar cu reguli mai clare, și a spus că „în Transilvania omul nu e niciodată oaspete”. Tot atunci, el a criticat modul în care Budapesta a gestionat politic relația cu maghiarii ardeleni și a transmis un mesaj de deschidere către UDMR.
Criza de la Praid
În aceeași deplasare, după vizita la Praid, Magyar a criticat și reacția autorităților române la criza provocată de dezastrul de la salină. Acesta a spus că guvernul român nu a oferit, până atunci, un ajutor efectiv suficient pentru cei afectați și a îndemnat publicul să susțină zona prin turism și consum local. Transtelex mai notează că liderul ungar a vorbit și despre o posibilă cooperare viitoare cu guvernul român pentru relansarea turismului în regiune.
Ascensiunea fulminantă a lui Péter Magyar
La 45 de ani, Magyar este avocat și fost membru în sistemul construit de Viktor Orbán. A făcut parte din Fidesz încă din 2002 și a ocupat funcții în instituții de stat, fiind mult timp perceput ca un om al establishmentului.
Ruptura sa de putere s-a produs în 2024, după scandalul grațierii care a dus la demisia președintei Katalin Novák și a fostei ministre a Justiției, Judit Varga.
În acel moment, Magyar a ieșit public și a început să denunțe corupția și mecanismele interne ale regimului Orbán, transformându-se rapid din personaj secundar în principal lider al opoziției.
Ascensiunea sa a fost una fulgerătoare. Partidul Tisza a obținut aproximativ 30% la alegerile europarlamentare din 2024, iar de atunci a reușit să atragă votanți din zone foarte diferite: conservatori dezamăgiți de Fidesz, tineri proeuropeni, dar și alegători preocupați mai degrabă de inflație, sănătate și corupție decât de retorica guvernamentală despre „amenințările externe”.
Programul său politic promite o repoziționare clară a Ungariei în interiorul Uniunii Europene și NATO.
Tisza vrea deblocarea fondurilor europene înghețate, reducerea dependenței de energia rusească până în 2035, întărirea relației cu partenerii occidentali și creșterea cheltuielilor de apărare până la ținta NATO de 5% din PIB până în 2035.
În același timp, Magyar încearcă să păstreze un echilibru politic intern: susține o linie dură pe migrație, nu promite trimiterea de trupe în Ucraina și evită să se rupă complet de electoratul conservator.
Schimbare majoră de direcție geopolitică?
Pentru Bruxelles și aliații occidentali, victoria lui Péter Magyar ar putea însemna o schimbare majoră de direcție la Budapesta. El promite să readucă Ungaria pe o linie proeuropeană, să refacă încrederea cu partenerii din NATO și să reducă influența rusă asupra statului ungar. Un guvern Tisza ar putea modifica relația Ungariei cu Ucraina, cu instituțiile europene și cu dosarele de securitate care au tensionat relațiile Budapestei cu aliații săi în ultimii ani.
Există și limite practice pentru promisiunile lui Magyar. Tisza vorbește despre mai mulți bani pentru apărare, sănătate și reforme administrative, dar Ungaria se confruntă cu deficit bugetar ridicat și cu o economie slăbită. În plus, după ani de propagandă anti-Ucraina din partea Fidesz, orice schimbare radicală de ton față de Kiev va trebui gestionată cu prudență, pentru a nu aliena o parte a electoratului.
Comentează