Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, a reacționat public la propunerea premierului Ilie Bolojan privind obligarea absolvenților de Medicină să profeseze o perioadă în România, susținând că soluția pentru criza de personal din sistem nu este constrângerea, ci crearea unor condiții atractive pentru medici.
Într-o postare pe Facebook, Rafila afirmă că „este importantă preocuparea autorităților pentru asigurarea resursei umane în sistemul sanitar”, însă avertizează că „orice măsură adoptată trebuie să țină seama de prevederile legale în vigoare și de respectarea dreptului fiecărui cetățean al Uniunii Europene la libera circulație și la libera alegere a locului de muncă”.
„Soluția nu este constrângerea, ci crearea unor condiții care să facă sistemul sanitar românesc cu adevărat atractiv”, a subliniat fostul ministru, sugerând că o eventuală obligativitate ar intra în coliziune cu drepturi fundamentale garantate la nivel european.
Accent pe atractivitate, nu pe obligație
Rafila a invocat exemplele medicilor care au ales să revină în țară după experiențe profesionale în străinătate, arătând că autoritățile ar trebui să înțeleagă mecanismele care au făcut posibil acest lucru. „Avem deja exemple de medici care, după o carieră de succes în străinătate, au ales să se întoarcă acasă. Este esențial să înțelegem ce i-a determinat să facă acest drum invers. Care au fost resursele, oportunitățile, schimbările sau motivațiile care i-au convins că pot performa și în România? Acolo trebuie să intervenim și să construim politici publice sustenabile”, a scris el.
Fostul ministru a arătat că, în ultimii ani, au fost făcute investiții semnificative în infrastructura sanitară. „Eforturile constante depuse în ultimii ani de Guvern, Ministerul Sănătății și autoritățile locale au condus la modernizarea cabinetelor, spitalelor și ambulatoriilor, crescând atractivitatea localităților mai mici pentru tinerii medici”, a precizat Rafila.
El a adăugat însă că modernizarea infrastructurii nu este suficientă, dacă nu sunt avute în vedere și dimensiunile sociale și comunitare ale profesiei. „Cu toate acestea, trebuie avute în vedere și nevoile sociale ale acestora, precum și modul în care sunt integrați și tratați de comunitățile în care profesează”, a punctat fostul ministru al Sănătății.
Susținere pentru poziția Colegiului Medicilor
Rafila a declarat că apreciază poziția exprimată de Colegiul Medicilor din România, potrivit căreia o obligație limitată ar putea fi justificată doar în anumite situații punctuale. „Apreciez ca fiind justa poziția exprimată de Colegiul Medicilor din România și anume că pentru o parte dintre medicii rezidenți care își desfășoară pregătirea într-un spital ce le oferă și un post la finalizarea rezidențiatului este firesc ca aceștia să rămână și să profeseze, cel puțin pentru o perioadă determinată, în unitatea sanitară respectivă”, a arătat el.
În opinia sa, în aceste cazuri există o logică contractuală și administrativă clară. „În aceste situații, spitalul a blocat un post timp de aproximativ cinci ani, în speranța că va beneficia de un medic specialist”, a explicat Rafila, sugerând că o asemenea obligație ar trebui să fie legată strict de existența unui post asigurat.
Totodată, fostul ministru a amintit că în timpul mandatului său a fost elaborat un instrument dedicat autorităților locale. „Pentru o mai bună înțelegere a contextului și a soluțiilor identificate în perioada mandatului meu, a fost elaborat documentul «Ghidul de acțiuni locale – soluții pentru resursa umană în sănătate», un instrument practic destinat sprijinirii autorităților locale în atragerea și menținerea personalului medical în unitățile sanitare aflate în subordinea acestora”, a transmis el.
Contextul propunerii lansate de Bolojan
Reacția lui Rafila vine după ce premierul Ilie Bolojan a declarat public că absolvenții de Medicină care au beneficiat de studii finanțate de la buget și de rezidențiat plătit de stat ar trebui să aibă „o obligație” de a lucra în România cel puțin câțiva ani după finalizarea pregătirii.
Șeful Guvernului a invocat necesitatea reducerii deficitului de personal medical, în special în zonele rurale și în orașele mici, arătând că statul investește sume importante în formarea medicilor, iar o parte dintre aceștia aleg să plece imediat după absolvire sau după rezidențiat.
Deocamdată, nu a fost prezentat un proiect legislativ concret care să detalieze mecanismul unei eventuale obligații, însă tema a generat deja dezbateri intense în spațiul public, inclusiv reacții critice din partea organizațiilor profesionale și sindicale, pe fondul discuțiilor privind compatibilitatea unei astfel de măsuri cu dreptul european și cu libertatea alegerii locului de muncă.
Comentează