Ultimele date publicate de Banca Națională a României arată că România a avut un 2025 relativ bun din perspectivă externă, un an care ar fi putut arăta chiar mai bine dacă sumele încasate de muncitorii străini și cele retrase din țară sub formă de profituri, dividende sau dobânzi nu ar fi crescut semnificativ. Datele BNR arată câți bani au intrat și câți au ieșit din economie, unde se află principalele dezechilibre, cât a ajuns datoria externă și ce nivel au atins investițiile străine.
În primele 11 luni ale anului 2025, deficitul contului curent al balanței de plăți s-a ridicat la 27,1 miliarde de euro, cu puțin peste un miliard de euro mai mult decât în perioada similară din 2024. Cu alte cuvinte, România a cheltuit în exterior cu aproximativ 27 de miliarde de euro mai mult decât a încasat.
Ca în anii anteriori, cel mai mare deficit provine din comerțul cu bunuri. Importurile – de la alimente, electrocasnice și îmbrăcăminte până la utilaje – au depășit exporturile cu peste 18,4 miliarde de euro. În schimb, serviciile au adus un plus important, de peste 10 miliarde de euro, în special din transporturi, activități de tip lohn (în special textile) și servicii IT&C. Chiar și așa, comparativ cu 2024 și cu oricare dintre ultimii cinci ani, imaginea de ansamblu este mai bună.
După cum se poate observa și în evoluția recentă a indicatorilor, ritmul de creștere al deficitului a fost semnificativ mai redus decât în 2022 sau 2024 și ar fi fost chiar aproape de zero dacă nu ar fi crescut deficitul din veniturile primare.
„În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 260 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 11 milioane euro, balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 1 012 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 339 milioane euro.”, notează BNR.
Veniturile primare includ veniturile din muncă, respectiv salariile obținute de muncitorii străini și plătite de companiile locale, dar și veniturile din investiții, unde intră profiturile repatriate de multinaționale și dobânzile încasate în România și transferate în afara țării de investitori financiari străini.
Grafic 1: Evoluția deficitului contului curent al balanței de plăți în perioada 2021–2025 (primele 11 luni din an)
Două semne pozitive: investiții străine mai mari și datorie cu ritm de creștere mai lent
Pe partea pozitivă, datele BNR arată o creștere a investițiilor străine directe (ISD), formate din participații la capital – inclusiv profituri reinvestite – și credite intra-grup, acordate în interiorul companiilor multinaționale. Valoarea ISD din 2025 a fost mai mare decât în 2024 și 2023 și comparabilă cu nivelul din 2021.
Grafic 2: Investițiile străine directe în perioada 2021–2025 (primele 11 luni din an)
În același timp, după episoade de creștere accentuată la începutul anului și în luna iulie, generate în principal de vârfuri de plată pentru împrumuturi mai vechi, datoria externă a intrat într-o fază de stabilizare. La nivelul lunii noiembrie 2025, ritmul de creștere a fost de peste două ori mai mic decât în 2024.
Cu toate acestea, nivelul datoriei rămâne unul istoric. Față de primele 11 luni din 2021, datoria externă totală este mai mare cu 70%, ajungând la 227,5 miliarde de euro, comparativ cu 133,3 miliarde de euro în perioada similară din 2021.
Oficialii guvernamentali estimează că, începând cu acest an, trendul de temperare a creșterii datoriei externe se va accentua, pe fondul reducerii dobânzilor și al măsurilor de echilibrare adoptate de Guvern.
Grafic 3: Evoluția datoriei externe a României în perioada 2021–2025 (primele 11 luni din an)
Poziția externă a României în noiembrie 2025, pe scurt
Datoria externă totală a României a crescut cu peste 24 miliarde de euro, până la 227,5 miliarde de euro, în perioada ianuarie–noiembrie 2025
Datoria externă pe termen lung a însumat 178,5 miliarde de euro la 30 noiembrie 2025, în creștere cu 14,2% față de 31 decembrie 2024
Datoria externă pe termen scurt a fost de 48,9 miliarde de euro, în creștere cu 3,7% față de finalul lui 2024
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 17,0%, comparativ cu 21,5% în 2024
Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a ajuns la 6,0 luni, față de 5,7 luni la finalul anului trecut
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR a fost de 103,5%
Comentează