Câştigătorul alegerilor din Ungaria, Peter Magyar, a promis luni că va modifica Constituţia în cadrul unui demers de restabilire a standardelor democratice, în urma unei victorii zdrobitoare care, potrivit acestuia, a demonstrat că ţara doreşte să rămână ancorată în Europa după 16 ani de guvernare naţionalistă.
SCHIMBARE RADICALĂ
Victoria zdrobitoare a lui Peter Magyar asupra lui Viktor Orban în alegerile parlamentare marchează o schimbare radicală pentru Ungaria şi UE, dar Bruxelles-ul ar trebui să-şi tempereze entuziasmul. În ceea ce priveşte statul de drept, migraţia şi drepturile comunităţii LGBTQ, drumul care urmează nu este nici drept, nici garantat, scrie France 24 într-o analiză, potrivit news.ro.
Veteranul prim-ministru al Ungariei, Viktor Orban, şi partidul său naţionalist, Fidesz, au pierdut puterea în faţa nou-înfiinţatului partid de centru-dreapta Tisza în alegerile de duminică, ceea ce reprezintă un eşec pentru aliaţii lui Orban din Rusia şi pentru administraţia preşedintelui american Donald Trump.
Cu 53,56% din voturi şi 138 de locuri din 199 în parlament, partidul Tisza al lui Magyar şi-a asigurat o majoritate calificată de două treimi, aceeaşi pârghie constituţională pe care Orban a folosit-o cândva pentru a desfiinţa sistemul de control şi echilibru. Magyar a promis că o va folosi pentru a-l reconstrui.
Pentru Uniunea Europeană, rezultatul de duminică a fost întâmpinat cu o uşurare nedisimulată. „Ungaria a ales Europa”, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe X. Dar bucuria de la Bruxelles va devansa realitatea de pe teren.
„E cazul unui optimism prudent”, a declarat pentru FRANCE 24 Ian Bond, directorul Centrului pentru Reformă Europeană din Londra. „Nu totul se va schimba”, spune el.
Magyar este un conservator, un fost membru al Fidesz care s-a rupt de Orban în 2024. Partidul său, Tisza, atrage un public surprinzător de divers: 43% dintre alegătorii săi se identifică ca liberali, 22% ca fiind de stânga, 10% ca verzi şi doar 11% ca fiind conservatori de dreapta. Menţinerea acestei coaliţii unite în timp ce se realizează o reformă instituţională radicală va fi un act de echilibru în sine.
„Prima sa prioritate este statul de drept, iar asta îl va ţine foarte ocupat”, spune Denis Cenuşă, expert asociat la Centrul de Studii de Securitate Geopolitică din Vilnius. „Pentru că totul va depinde în întregime de capacitatea sa de a revigora economia maghiară, inclusiv prin redobândirea accesului la fondurile structurale ale UE”, arată el.
UNGARIA SE VA ALĂTURA PARCHETULUI EUROPEAN
Economia a fost printre motivele principale care i-au determinat pe maghiari să se prezinte la urne în număr record, cu o prezenţă istorică de 79,5%, cea mai mare de când ţara a trecut la democraţie, acum mai bine de trei decenii, la sfârşitul Războiului Rece.
Preţurile în Ungaria au crescut cu 57% din 2020, cea mai mare creştere din UE şi aproape dublul mediei blocului, de 28%. Salariul mediu lunar se ridică la 1.037 de euro, comparativ cu o medie de 2.654 de euro în zona euro.
În spatele acestor cifre se ascunde o stare de nemulţumire mai profundă. Ungaria s-a clasat pe ultimul loc în UE în Indicele de Percepţie a Corupţiei 2025 al Transparency International, obţinând doar 40 de puncte din 100, cel mai slab rezultat al său din toate timpurile. Scorul său a scăzut cu 15 puncte din 2012, cea mai semnificativă scădere dintre toate statele membre ale UE.
Prima măsură anunţată de Magyar după victoria sa a fost clară şi precisă: Ungaria se va alătura Parchetului European, puternicul organism al UE de combatere a fraudei şi a corupţiei.
Este o promisiune care rezonează, dar care se va ciocni frontal cu arhitectura instituţională pe care Orban a petrecut 16 ani construind-o. Sistemul judiciar, mass-media, sistemul electoral şi reţelele de achiziţii publice au fost remodelate după chipul şi asemănarea Fidesz.
PRECEDENTUL POLONEZ
Europa a mai trecut prin asta. Când coaliţia prim-ministrului Donald Tusk a înlăturat guvernul PiS din Polonia la sfârşitul anului 2023, Bruxelles-ul s-a bucurat, de asemenea. Lecţia, potrivit Taniei Rancho, cercetătoare în dreptul fundamental al UE la Universitatea Paris-Saclay, este să gestionăm aşteptările.
„Tusk nu a răsturnat totul. Nici în privinţa imigraţiei, nici în privinţa drepturilor femeilor”, spune ea. „Precedentul polonez arată că o înlocuire (de putere) pro-europeană nu înseamnă automat una progresistă”, punctează ea.
Paralela este instructivă. Magyar, la fel ca Tusk, este pro-UE şi anticorupţie. Dar în privinţa chestiunilor încărcate politic care au definit era Orban, poziţiile sale rămân în mare parte necunoscute sau deliberat vagi.
În ceea ce priveşte drepturile persoanelor LGBTQ, de exemplu, Magyar nu a spus aproape nimic în timpul campaniei. UE aşteaptă în prezent o hotărâre istorică din partea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la legea anti-LGBTQ din 2021 a Ungariei, un act legislativ care, în cuvintele avocatului general al Curţii, „instituie o discriminare sistematică” împotriva persoanelor LGBTQ. În mai 2025, douăzeci de state membre ale UE denunţaseră deja legea ca fiind o încălcare a libertăţilor fundamentale. Rămâne de văzut ce va face Magyar dacă şi când CJUE o va anula.
În ceea ce priveşte migraţia, probabil cea mai controversată temă a lui Orban, situaţia este la fel de complexă. Magyar are instincte naţionaliste pe această temă, spune cercetătorul Denis Cenuşă, „dar nu va face din asta un brand politic. Asta înseamnă că va fi mai probabil să găsească un teren comun cu Bruxelles-ul”, întrucât şi acesta se îndreaptă într-o direcţie mai dură.
Ungaria lui Orban a reprezentat un extrem grotesc al acestei tendinţe, deportând solicitanţii de azil la graniţă, în timp ce elibera în tăcere vize de muncă pentru imigranţii asiatici, în numele necesităţilor economice. Dar logica care stă la baza imigraţiei „alese” versus celei „impuse” este una care rezonează mult dincolo de Budapesta.
UNDE GEOPOLITICE
Pentru restul UE, rezultatul de duminică elimină un factor de iritare persistent din mecanismul decizional al blocului. Orban şi-a folosit dreptul de veto pentru a bloca sau a întârzia ajutorul UE pentru Ucraina, sancţiunile împotriva Rusiei şi procesul de aderare al Kievului.
Dar Bond, fostul diplomat de rang înalt, îndeamnă la prudenţă în special în ceea ce priveşte Ucraina. Magyar, notează el, „are încă rezerve”, întrucât s-a opus trimiterii de arme la Kiev şi rămâne sceptic faţă de aderarea Ucrainei la UE. „Nu cred într-o schimbare peste noapte”, spune Bond categoric. Magyar a reiterat această poziţie luni, într-o conferinţă de presă-maraton: afirmând: „Vorbim despre o ţară în război. Este complet exclus ca Uniunea Europeană să admită o ţară în război”.
Cenuşă este la fel de prudent în ceea ce priveşte semnificaţia geopolitică mai largă.
„Factorul Orban în ceea ce priveşte integrarea în UE a fost uşor exagerat”, spune el. „El crea probleme, dar nu era singurul. Cu sau fără el, integrarea în UE va continua”, afirmă expertul.
Ceea ce se schimbă, susţine el, este registrul simbolic. Înfrângerea este „o lovitură pentru iliberalismul european”, dar poate fi, paradoxal, „un stimulent pentru forţele de extremă dreapta să înveţe din greşelile lui Orban”, atrage atenţia Cenuşă.
UNIUNEA EUROPEANĂ
Noul lider de la Budapesta doreşte să readucă Ungaria în mainstream-ul politicii UE după ani de confruntări sub Viktor Orbán. Se aşteaptă la unele dezacorduri cu blocul, dar va căuta întotdeauna un compromis.
Cu toate acestea, el rămâne critic faţă de instituţiile UE, birocraţie şi politica de migraţie de pe poziţii conservatoare şi doreşte ca aceasta să fie o uniune de state suverane, mai degrabă decât un organism federal.
Doreşte ca primele trei vizite în străinătate în calitate de prim-ministru să fie în Polonia, Austria şi la Bruxelles.
Este deschis la aderarea Ungariei la zona euro şi doreşte să ia în considerare stabilirea unei date pentru aceasta.
De asemenea, ar saluta revenirea Regatului Unit în UE.
UCRAINA
Nu susţine aderarea rapidă a Ucrainei la UE şi ar supune această chestiune unui referendum. Nu crede că acest lucru se va întâmpla în următorul deceniu.
Susţine propunerea din decembrie privind împrumutul de 90 de miliarde de euro al UE, care prevede însă o clauză de exceptare pentru Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia.
Doreşte să protejeze drepturile minorităţilor maghiare din Ucraina. Consideră că Ucraina este victima războiului cu Rusia.
RUSIA
Doreşte să aibă relaţii pragmatice cu Rusia, întrucât Ungaria „nu poate schimba geografia” şi legăturile existente în domeniul energetic. Doreşte diversificarea surselor de energie pentru a reduce dependenţa ţării de o singură sursă.
Doreşte ca Rusia să pună capăt războiului împotriva Ucrainei, dar nu se aşteaptă ca Putin să-i asculte sfatul. Dacă războiul se va încheia, însă, doreşte să fie ridicate sancţiunile împotriva Rusiei „imediat”.
Cu toate acestea, consideră însă că Rusia reprezintă un risc de securitate de care Europa ar trebui să se ferească.
ADMINISTRAŢIA TRUMP
Doreşte să aibă relaţii bune cu SUA şi este deschis la colaborarea cu Donald Trump, în ciuda implicării administraţiei americane în campanie – dar a spus în mod clar că nu îl va suna primul pe şeful Casei Albe, la fel ca în cazul lui Putin.
Spune că nu doreşte să finanţeze în continuare evenimente conservatoare americane în Ungaria.
STATUL DE DREPT
Guvernul său va reforma radical instituţiile statului, întrucât electoratul a votat „nu doar pentru schimbarea guvernului, ci a regimului”, dar s-a angajat să nu recurgă la măsuri ilegale pentru a restabili statul de drept.
El doreşte ca mai mulţi oficiali de rang înalt să demisioneze din funcţiile publice, inclusiv preşedintele ţării, Tamás Sulyok, un aliat apropiat al lui Viktor Orbán.
El doreşte să introducă o limită retroactivă de două mandate pentru prim-miniştri, ceea ce l-ar putea împiedica efectiv pe Viktor Orbán să mai ocupe vreodată această funcţie.
ECONOMIE
Magyar consideră că ţara a fost „devastată” şi „jefuită” de guvernul anterior şi că are nevoie de o reformă fundamentală.
El doreşte să deblocheze, ca prioritate, fondurile UE îngheţate în valoare de 19 miliarde de euro destinate Ungariei.
Însă refuză să contribuie la pachetul de ajutor de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, afirmând că Ungaria nu îşi poate permite să mai contracteze împrumuturi şi trebuie să rezolve mai întâi problema fondurilor UE.
AVORTUL
Magyar consideră că problema este rezolvată şi nu intenţionează să schimbe consensul actual, care impune femeilor însărcinate să asculte bătăile inimii fătului înainte de a avea acces la procedura de avort. Pilulele contraceptive de urgenţă nu sunt disponibile fără reţetă, spre deosebire de majoritatea ţărilor UE.
DREPTURILE LGBT
El afirmă că „oricine poate trăi cu persoana pe care o iubeşte, atât timp cât nu încalcă legile şi nu lezează pe alţii”. Ce înseamnă acest lucru în practică rămâne de văzut. El susţine dreptul la întrunire, ceea ce pare să sugereze deschiderea sa faţă de viitoare evenimente LGBT în Ungaria.
IMIGRAŢIE
Magyar critică modul în care UE gestionează criza migraţiei şi afirmă că ajutorul UE ar trebui să se concentreze asupra ţărilor de origine. El doreşte să promoveze o politică restrictivă în materie de migraţie la nivel naţional.
LIBERTATEA PRESEI
El afirmă că este dedicat transparenţei mass-media şi organizării de conferinţe de presă regulate, dovadă fiind briefingul de presă de 3 ore pe care l-a susţinut luni, chiar în prima zi după alegeri.
Doreşte să suspende actualul post de televiziune şi radio de stat, introducând noi garanţii pentru a asigura o acoperire imparţială.
TRANSPARENŢĂ ŞI CORUPŢIE
Doreşte să adere la Parchetul European şi să intensifice lupta împotriva corupţiei şi a clientelismului în instituţiile publice. Plănuieşte să revizuiască cheltuielile publice şi să reducă fondurile alocate instituţiilor controlate de guvernul Orbán.
Comentează