Profesorul Corneliu-Liviu Popescu, avocat în Baroul București și Baroul Paris, a transmis pe 3 martie 2026 o petiție către ministrul Justiției și către Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în care se referă la propunerea ca procurorul Ioan-Viorel Cerbu să fie numit procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție. Documentul este redactat într-un registru vădit ironic și readuce în discuție episodul controversat al percheziției din 2011 din locuința fostului judecător CEDO Corneliu Bîrsan.
Petiția este transmisă și către Direcția Națională Anticorupție, Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul București. Autorul invocă dreptul constituțional de petiționare și cadrul legal al OG 27/2002, înainte de a formula ceea ce prezintă drept o solicitare de susținere a candidaturii lui Cerbu la conducerea DNA.
Textul este însă construit în jurul unei critici indirecte a episodului din „cazul Bîrsan”, avocatul folosind sarcasmul pentru a pune în lumină un moment care, în opinia sa, ar trebui analizat atent în contextul actualei proceduri de numire.
„Felicitări călduroase” și o solicitare ironică
În debutul documentului, Corneliu-Liviu Popescu afirmă: „Exprim felicitările mele călduroase Excelenței Sale, Domnului Ministru al Justiției, pentru formularea propunerii ca Domnul Procuror Ioan Viorel CERBU să fie numit Procuror-Șef al Direcției Naționale Anticorupție”.
În același pasaj, avocatul formulează o solicitare către Secția pentru procurori a CSM: „Exprim rugămintea fierbinte adresată Doamnelor și Domnilor Procuroare/i, membre/i ale/i Secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, de a aviza favorabil în unanimitate propunerea ca Domnul Procuror Ioan Viorel CERBU să fie numit Procuror-Șef al Direcției Naționale Anticorupție”.
Deși formulările sunt ceremonioase, întregul argument al petiției se sprijină pe un episod care a generat controverse juridice și instituționale, ceea ce conferă textului un sens critic evident.
Percheziția din 2011, readusă în centrul discuției
Avocatul precizează că i-a asistat profesional pe Corneliu Bîrsan, fost judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului, și pe soția acestuia, Gabriela-Victoria Bîrsan, în contextul percheziției efectuate în octombrie 2011 la domiciliul lor.
Popescu afirmă că a fost prezent la acel moment și descrie rolul procurorului: „Am asistat (…) la percheziția pentru care Domnul Procuror Ioan Viorel CERBU a solicitat și obținut avizul, respectiv autorizarea (…) și pe care apoi a efectuat-o personal la domiciliul comun al acestora”.
În continuare, avocatul invocă decizia Adunării Plenare a Curții Europene a Drepturilor Omului din 29 noiembrie 2011, citând concluzia acesteia: „Percheziția efectuată la 6 octombrie 2011 la domiciliul Dlui și Dnei Bîrsan din România a violat imunitatea Judecătorului Bîrsan atât în ceea ce îl privește personal, cât și în ceea ce o privește pe soția sa”.
Ironia ca formă de critică
Textul petiției sugerează că episodul respectiv ar trebui privit ca un moment definitoriu în evaluarea profesională a procurorului propus la conducerea DNA. Autorul folosește în mod repetat formulări ironice pentru a evidenția consecințele juridice ale acelui demers.
Într-un pasaj, Popescu afirmă: „Grație / datorită / mulțumită cunoștințelor profesionale profunde ale Domnului Procuror Ioan Viorel CERBU, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a evoluat semnificativ”.
Avocatul introduce și o formulare polemică, evocând contextul dezbaterilor despre statul de drept din ultimii ani: „Domnia Sa, în calitate de magistrat de parchet al statului de drept petrovist, a avut modele demne de urmat în aparatul represiv al statului totalitar comunist ceaușist”.
Contextul propunerii pentru conducerea DNA
Petiția apare în contextul procedurii de selecție pentru conducerea marilor parchete. Ministrul Justiției a anunțat recent propunerile pentru funcțiile de procuror-șef al Parchetului General, DNA și DIICOT, iar pentru Direcția Națională Anticorupție a fost înaintat numele procurorului Ioan-Viorel Cerbu.
Conform procedurii legale, propunerea ministrului este transmisă Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, care organizează interviul și emite un aviz consultativ.
După acest pas, ministrul Justiției poate înainta propunerea către președintele României, care decide numirea în funcție.
Cazul Bîrsan, un episod controversat din justiția română
Percheziția din 2011 invocată în petiție a avut loc în contextul unei anchete care o viza pe Gabriela-Victoria Bîrsan, judecătoare la Înalta Curte de Casație și Justiție, în timp ce soțul acesteia era judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Situația a generat dezbateri juridice intense privind aplicarea imunităților și privilegiilor asociate funcției de judecător CEDO.
În decizia sa din 29 noiembrie 2011, Adunarea Plenară a Curții Europene a Drepturilor Omului a concluzionat că percheziția din 6 octombrie 2011 a încălcat imunitatea judecătorului Corneliu Bîrsan, aspect pe care avocatul Corneliu-Liviu Popescu îl readuce acum în atenția publică.
„Nu solicit răspuns la prezenta petiție”
În finalul documentului, avocatul precizează că nu urmărește un răspuns formal din partea autorităților.
„Arăt expres că nu solicit răspuns la prezenta petiție, îndestularea sufletească (…) și speranței legitime că (…) o vor aviza favorabil în unanimitate fiindu-mi suficientă”, se arată în document.
Comentează