Peste 20 de asociaţii şi grupuri de iniţiativă civică solicită autorităţilor locale reglementarea grădinăritului comunitar, dar şi sprijin pentru lansarea unor proiecte-pilot, potrivit Agerpres.
Astfel de petiţii au fost transmise primăriilor şi consiliilor locale din Bucureşti, Cluj, Timişoara sau Sibiu. Iniţiatorii propun identificarea a zece terenuri în fiecare localitate care să fie amenajate cu infrastructură minimă pentru a servi drept model de bune practici.
Conform studiilor, grădinăritul urban contribuie la coeziunea socială, reducerea stresului şi îmbunătăţirea sănătăţii mentale. În acelaşi timp, grădinile comunitare reprezintă o sursă de hrană sănătoasă, combat efectul de "insulă de căldură" urbană, îmbunătăţesc permeabilitatea solului şi cresc biodiversitatea urbană. Totodată, astfel de spaţii devin "laboratoare în aer liber" unde copiii pot învăţa mai multe despre provenienţa hranei.
"Studiile arată că grădinăritul urban reduce semnificativ nivelul de stres. Într-un mediu urban tot mai aglomerat, contactul direct cu pământul şi natura oferă o formă de 'terapie prin grădinărit'. (...) Grădinile comunitare sunt catalizatori de cartier. Acestea combat izolarea socială (în special în rândul vârstnicilor) şi oferă un spaţiu de învăţare pentru tineri, facilitând dialogul între generaţii şi consolidarea sentimentului de apartenenţă la comunitate prin muncă voluntară şi responsabilitate comună", se arată în petiţie.
În Bucureşti, reprezentanţii Reţelei Naţionale a Grădinilor Comunitare solicită elaborarea unei hotărâri pentru reglementarea utilizării unor porţiuni din domeniul public în vederea amenajării de grădini comunitare.
Se propune de asemenea identificarea a zece spaţii pentru proiecte-pilot, bugetate în anul 2026 cu o sumă totală de 500.000 lei. Banii sunt necesari pentru amenajarea terenurilor, dar şi pentru organizarea unor evenimente educative destinate comunităţii. Vor fi popularizate informaţii legate de gestionarea deşeurilor, îngrijirea spaţiilor verzi şi practici sustenabile.
"În contextul în care România nu are încă un cadru legislativ dedicat agriculturii urbane, acest proiect-pilot oferă autorităţilor locale oportunitatea de a se alinia proactiv recomandărilor europene promovate prin Forumul European pentru Agricultură Urbană (EFUA), contribuind direct la obiectivele Uniunii Europene privind rezilienţa climatică, biodiversitatea urbană, economia circulară şi consolidarea coeziunii sociale", se argumentează în petiţie.
Printre semnatari se numără: Societatea Organizată Sustenabil, Grădina din Gura Siriului, Asociaţia pentru cetăţenie culturală ARCA, Asociaţia Climato Sfera, Asociaţia Culturalis, Asociaţia Peisagiştilor din România - AsoP.
Crina Cranta, reprezentantă a Reţelei Grădinilor Comunitare, a declarat pentru AGERPRES că ideea organizării unei structuri la nivel naţional a venit în luna octombrie 2025, când a avut loc conferinţa "Grădini comunitare, grădini pădure". La eveniment au participat reprezentanţi din Cracovia (oraş cu mai multe zeci de astfel de iniţiative) care au reliefat faptul că grădinile comunitare reprezintă un liant socio-economic. Un exemplu cunoscut este Eden Project din Marea Britanie, o iniţiativă de agricultură şi educaţie ecologică dezvoltată la scară largă, care susţine inclusiv integrarea categoriilor vulnerabile.
"Au multe beneficii pentru sănătate, pentru combaterea fenomenului de 'singurătate împreună', deoarece trăim în comunitate, dar nu ne cunoaştem vecinii. În alte ţări există şi avantaje economice, pentru că spaţii industriale vechi au fost convertite în ferme urbane", a spus Crina Cranta.
Grădinile comunitare nu sunt destinate doar cultivării plantelor decorative sau comestibile, ci şi organizării unor evenimente sociale sau educative: cluburi pentru vârstnici, free-shop-uri, ateliere. Produsele pot fi valorificate în funcţie de modul în care decide fiecare comunitate.
În Bucureşti au fost amenajate peste 20 de astfel de spaţii, în baza unor iniţiative private. Unele proiecte au fost lansate în perioada pandemiei, când oamenii au simţit nevoia să petreacă mai mult timp în aer liber.
Grădina comunitară din Parcul Tineretului, realizată împreună cu ALPAB, reprezintă "primul model de succes" în ce priveşte colaborarea cu o instituţie a statului. Aceasta a fost înfiinţată anul trecut, fiind susţinută cu fonduri alocate de Fundaţia Comunitară Bucureşti.
"Grădinile comunitare reunesc interdisciplinar mai mulţi actori din comunitate - universităţi, autorităţi, cetăţeni, grupuri civice, oameni din domeniul culturii. Sunt un fel de creuzet al comunităţii, care elaborează diverse proiecte, inclusiv cu impact economic, precum fermele de microgreens (microplante - n.r.). (...) Facem asta de foarte mult timp, în mod voluntar, oamenii sunt interesaţi, avem rezultate bune şi e nevoie de puţin mai multă susţinere", a precizat Crina Cranta.
Comentează