Constrângerile fiscale „severe”, „obligațiile ferme” asumate de România, „termene-limită imperative”, riscul pierderii de fonduri europene și contextul geopolitic „caracterizat de instabilitate accentuată” sunt enumerate de Palatul Victoria printre motivele pentru care parlamentarii au pierdut „monopolul legislativ” de 84 de ori sub Guvernul Bolojan, scrie într-o informare consultată de Știripesurse.ro.
Deputatul Verginia Vedinaș i-a trimis premierului Ilie Bolojan o interpelare în care îi cere să explice „utilizarea repetată și extensivă a Ordonanțelor de Urgență” în domeniul economiei naționale, parlamentarul fiind de părere că „actuala practică afectează grav echilibrul puterilor în stat și stabilitatea economică”.
Vedinaș nu este nici pe departe primul parlamentar care acuză Guvernul că ocolește Parlamentul. În fiecare legislatură, parlamentarii s-au plâns că au devenit „o anexă” a Guvernului și o „mașină de vot” care doar încuviințează deciziile luate la Palatul Victoria fără dezbatere prealabilă în forurile parlamentare.
Nemulțumirea parlamentarilor este că Guvernul ia o decizie prin OUG, măsura intră în vigoare în aceeași zi, după care parlamentarii sunt chemați uneori și după 30 de zile să efectueze o simplă formalitate, să aprobe legea de aprobare a Ordonanței de Urgență. În practica parlamentară, cazurile în care OUG-urile au fost respinse sau modificate în Parlament au fost situații rare.
Secretarul de stat Nini Săpunaru, responsabil de relația Guvern - Parlament, i-a răspuns lui Vedinaș că l-a informat pe Ilie Bolojan și a explicat apoi motivele pentru care actualul Guvern a emis 84 de Ordonanțe de Urgență.
În răspuns, Guvernul afirmă că deși „actul de legiferare este de competența exclusivă a Parlamentului” conform Constituției, aceeași Constituție reglementează o excepție „de la monopolul legislativ” al Parlamentului, anume „o procedură excepțională de substituire a Parlamentului”.
Primul motiv: Constrângeri fiscale severe și obligații ferme asumate de România
„În contextul existenței unor circumstanțe extraordinare, generate de acumularea unor presiuni bugetare semnificative, de constrângeri fiscale severe și de obligațiile ferme asumate de România în cadrul mecanismelor europene de coordonare economică și bugetară, menținerea țintei de deficit bugetar a devenit o condiție esențială pentru stabilitatea financiară a statului și pentru evitarea unor dezechilibre macroeconomice majore. Orice întârziere în adoptarea măsurilor necesare ar fi determinat riscuri imediate asupra capacității statului de a-și finanța cheltuielile publice, asupra credibilității României pe piețele financiare și asupra respectării angajamentelor europene, cu impact direct asupra bugetului general consolidat”, conform Guvernului.
Al doilea motiv: Termene-limită imperative pentru fonduri europene
„Implementarea PNRR este supusă unor condiționalități stricte, cu termene-limită imperative, a căror nerespectare ar fi condus la suspendarea sau pierderea unor sume semnificative din fonduri europene nerambursabile, cu consecințe directe asupra echilibrelor bugetare și asupra capacității statului de a susține politici publice esențiale. În acest sens, neadoptarea imediată a reformelor și măsurilor necesare ar fi afectat grav atât execuția bugetară, cât și funcționarea normală a instituțiilor publice”, scrie în răspuns.
Al treilea motiv: Contextul geopolitic internațional caracterizat de instabilitate accentuată
„Contextul geopolitic regional și internațional, caracterizat de instabilitate accentuată și de riscuri sporite la adresa securității economice și sociale, a impus adoptarea unor măsuri urgente pentru consolidarea capacității statului de a răspunde adecvat acestor provocări, inclusiv prin asigurarea funcționării neîntrerupte a serviciilor publice esențiale și prin protejarea categoriilor vulnerabile ale populației”, mai spune Guvernul.
Al patrulea motiv: Prevenirea blocajelor administrative și funcționale
Ultimul argument folosit de Guvern este că „necesitatea asigurării bunei guvernări, a funcționării eficiente și coerente a autorităților publice, precum și a prevenirii blocajelor administrative și funcționale a impus adoptarea unor reglementări cu aplicabilitate imediată”.
Conform Constituției, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă „numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată”.
Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.
Comentează