Marea Liberă, cel mai mare habitat al planetei, nu mai este de mâine un „teritoriu fără lege”.
Apele internaționale, considerate cel mai vast habitat de pe Pământ (reprezintă două treimi din oceane) și care până acum nu erau sub jurisdicția niciunui stat, vor intra sub protecția Tratatului pentru Marea Liberă. Documentul include, printre altele, măsuri de conservare și protecție a mediului față de activitățile umane, precum pescuitul, transportul maritim sau exploatarea minieră.
Acordul, denumit oficial „Acord privind conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice marine în zone aflate în afara jurisdicției naționale”, a fost convenit în martie 2023, după două decenii de negocieri, și intră în vigoare pe 17 septembrie, după obținerea ratificărilor necesare (deja sunt aproape 80), notează EFE.
Printre țările care au ratificat tratatul se numără Spania, Uniunea Europeană sau China. Totuși, state precum Statele Unite, India sau Argentina, care l-au semnat la momentul negocierii, încă nu au ratificat documentul.
În ciuda importanței uriașe, aceste ape din „zona nimănui”, aflate la peste 200 mile marine de țărm și împărțite de toate statele, echivalente cu jumătate din suprafața planetei, au fost gestionate până acum prin acorduri internaționale disparate, fără jurisdicție clară și cu reguli insuficiente pentru protecție.
Datorită Tratatului pentru Marea Liberă, devine posibilă aplicarea Cadrului Global pentru Biodiversitate Kunming Montreal, care obligă statele să protejeze și conserve cel puțin 30 % din oceane și din restul ecosistemelor Terrei până în 2030. Documentul creează instrumente pentru înființarea de arii marine protejate.
Aplicarea tratatului va permite depășirea fragmentării legislative și avansarea către o abordare integrată, preventivă și bazată pe dovezi științifice, au explicat pentru EFEverde surse din Ministerul pentru Tranziție Ecologică.
Acordul introduce un cadru comun pentru accesul și utilizarea resurselor genetice marine, incluzând principiul împărțirii juste și echitabile a beneficiilor rezultate.
„Acest demers este cu atât mai relevant în fața dezvoltării rapide a cercetării științifice și biotehnologice în apele internaționale și întărește ideea acestor resurse ca patrimoniu comun, ceea ce încurajează utilizarea responsabilă și durabilă”, au subliniat reprezentanții ministerului.
De asemenea, documentul stabilește proceduri multilaterale, criterii științifice și mecanisme de monitorizare pentru crearea și gestionarea ariilor marine, contribuind astfel la atingerea obiectivului de a proteja cel puțin 30 % din oceane până în 2030.
Aceste măsuri vor sprijini conservarea biodiversității, menținerea serviciilor ecosistemice și creșterea rezilienței ecosistemelor marine în fața schimbărilor climatice.
Un alt element central al acordului este reglementarea evaluărilor impactului asupra mediului pentru activități planificate în apele din larg.
Tratamentul introduce obligații comune pentru identificarea, evaluarea și gestionarea impacturilor potențial semnificative asupra mediului marin, asigurând transparența, participarea publicului și accesul la informație. Rezultatele evaluărilor vor fi partajate printr-un mecanism internațional, ceea ce va facilita cooperarea științifică și deciziile informate.
Pentru Spania, aplicarea tratatului „consolidează angajamentul pentru protejarea mediului marin și a biodiversității și pentru o guvernanță oceanică întemeiată pe știință și cooperare internațională”.
Tratamentul introduce obligații comune pentru identificarea, evaluarea și gestionarea impacturilor potențial semnificative asupra mediului marin, asigurând transparența, participarea publicului și accesul la informație. Rezultatele evaluărilor vor fi partajate printr-un mecanism internațional, ceea ce va facilita cooperarea științifică și deciziile informate.
Pentru Spania, aplicarea tratatului „consolidează angajamentul pentru protejarea mediului marin și a biodiversității și pentru o guvernanță oceanică întemeiată pe știință și cooperare internațională”.
Comentează