Parlamentul European a adoptat marţi, în sesiunea plenară de la Strasbourg, o rezoluţie în domeniul drepturilor de autor şi al inteligenţei artificiale, care recomandă protejarea operelor creative împotriva utilizării neautorizate de către sistemele AI generative. Deşi raportul a fost aprobat cu o majoritate covârşitoare (460 de voturi pentru, 71 împotrivă şi 88 abţineri), reacţiile din industrie sunt împărţite: organizaţiile de autori şi agenţiile de presă salută măsurile propuse, în timp ce companii din domeniul tehnologiei avertizează asupra posibilelor efecte negative asupra accesului la tehnologiile de ultimă generaţie şi asupra competitivităţii, potrivit Agerpres.
Intitulat "Drepturile de autor şi inteligenţa artificială generativă - oportunităţi şi provocări" şi coordonat de europarlamentarul german Alex Voss, raportul serveşte drept cadru pentru acţiunile Comisiei Europene privind AI şi drepturile de autor. Deputaţii europeni solicită ca legislaţia UE să se aplice tuturor sistemelor de inteligenţă artificială generativă de pe piaţa UE, subliniind necesitatea remunerării echitabile a materialelor protejate şi protecţia persoanelor împotriva diseminării de conţinut manipulat generat de AI.
Printre altele, deputaţii europeni îndeamnă Comisia să protejeze sectorul presei şi al mass-media, a cărui activitate este exploatată în mod regulat de sistemele de AI. Conform rezoluţiei, organismele de presă ale căror trafic şi venituri sunt deturnate de sistemele de IA ar trebui să fie despăgubite integral şi să aibă dreptul de a refuza utilizarea conţinutului lor pentru instruirea sistemelor de AI. Deputaţii insistă asupra faptului că agregarea conţinutului de ştiri trebuie să asigure pluralismul mass-media şi diversitatea informaţiilor.
De asemenea, deputaţii europeni subliniază că utilizarea materialelor protejate de drepturi de autor de către genAI trebuie remunerată echitabil, pentru a proteja sectorul creativ al UE, care generează 6,9 % din produsul intern brut al Uniunii Europene, conform unui comunicat de presă publicat pe site-ul legislativului european. Conţinutul generat integral de AI nu ar trebui să fie protejat de drepturile de autor, afirmă aceştia. În plus, ei doresc să se asigure că persoanele fizice sunt protejate împotriva diseminării de conţinut manipulat şi generat de AI şi subliniază obligaţia furnizorilor de servicii digitale de a lua măsuri împotriva unei astfel de utilizări ilegale.
Aprobarea rezoluţiei survine într-un moment în care legislaţia UE privind drepturile de autor în era AI este supusă unei analize aprofundate, înaintea unei revizuiri mai ample a Directivei privind piaţa unică digitală din 2021, care se preconizează că va începe în luna iunie a acestui an.
- Reacţii pozitive din partea scriitorilor şi agenţiilor de presă -
Alianţa Europeană a Agenţiilor de Presă (EANA), care reuneşte 34 de agenţii de presă, susţine raportul şi a publicat un document de poziţie pe această temă, elaborat de Comitetul său pentru drepturi de autor, condus de Peter Kropsch.
Potrivit EANA, inteligenţa artificială generativă afectează calitatea, pluralitatea şi accesibilitatea informaţiei în societăţile democratice, în timp ce agenţiile de presă contribuie semnificativ la stabilitatea democratică prin furnizarea de conţinut verificat şi echilibrat către aproape toate instituţiile media profesionale. În acest context, Alianţa recomandă recunoaşterea formală a agenţiilor de presă ca o categorie de conţinut de înaltă valoare în reglementările UE, reflectând rolul lor social esenţial.
EANA subliniază că agenţiile de presă reprezintă piloni fundamentali ai spaţiului informaţional european, iar conţinutul produs de acestea susţine dezbaterea publică bazată pe fapte şi pluralismul media. Tot mai frecvent, însă, acest conţinut este folosit ca material de antrenare pentru modelele de inteligenţă artificială generativă, adesea fără autorizare, transparenţă sau remunerarea titularilor de drepturi. Raportul adoptat de plenul Parlamentului European, iniţiat de Comisia pentru Afaceri Juridice (JURI), recunoaşte acest dezechilibru structural şi propune o serie de măsuri pe care agenţiile de presă le susţin explicit, observă EANA.
În acest context, Alianţa sprijină concluzia raportului potrivit căreia actualul cadru al Uniunii Europene privind drepturile de autor nu mai este adecvat evoluţiilor din domeniul inteligenţei artificiale şi solicită stabilirea unui cadru juridic clar, obligaţii directe de remunerare şi cerinţe stricte de transparenţă. Alianţa recomandă instituirea unui sistem obligatoriu de tip opt-in (consimţământ explicit) pentru utilizarea conţinutului jurnalistic în antrenarea modelelor de inteligenţă artificială, crearea unui registru european de rezervare a drepturilor şi recunoaşterea agenţiilor de presă ca producători de conţinut esenţiali pentru infrastructura democratică de informare.
Consiliul European al Scriitorilor (EWC) salută votul Parlamentului European privind raportul "Voss", care protejează lucrările creative supuse drepturilor de autor împotriva utilizării neautorizate de către inteligenţa artificială. EWC subliniază că autorii sunt cei care creează conţinutul folosit de companiile de AI şi că piaţa pentru aceste tehnologii nu poate funcţiona fără respectarea legislaţiei privind drepturile de autor, conform site-ului https://europeanwriterscouncil.eu.
Instituţia evidenţiază necesitatea clarificării excepţiei pentru text şi data mining (TDM, extragerea de informaţii din date), posibilitatea ca autorii să decidă liber dacă şi cum permit folosirea operelor lor, transparenţa completă pentru fiecare lucrare folosită - astfel încât să fie clar ce titlu a fost utilizat şi în ce scop -, precum şi necesitatea introducerii unei prezumţii de utilizare, care să considere automat că opera a fost folosită în lipsa unei licenţe, şi a unor recomandări clare de etichetare elaborate de Comisia Europeană. EWC solicită Comisiei Europene şi Consiliului UE să adopte rapid aceste măsuri pentru a echilibra piaţa, a proteja drepturile autorilor şi a asigura aplicarea corectă a legislaţiei privind drepturile de autor în faţa tehnologiilor AI generative.
Federaţia Europeană a Regizorilor de Film (FERA), Federaţia Scenariştilor din Europa (FSE) şi Societatea Autorilor Audiovizuali (SAA) au salutat, într-o declaraţie comună, adoptarea rezoluţiei şi au îndemnat Comisia Europeană să transpună recomandările acesteia în măsuri concrete. Reprezentanţii organizaţiilor au subliniat că actualul cadru legislativ nu oferă o protecţie adecvată creatorilor din sectorul audiovizual, în condiţiile în care companiile care dezvoltă sisteme de inteligenţă artificială generativă au construit afaceri de miliarde de euro folosind operele autorilor fără a solicita acordul acestora, fără transparenţă şi fără remunerare, potrivit https://deadline.com.
Preşedinta SAA, Barbara Hayes, a declarat că votul Parlamentului European confirmă preocupările exprimate de ani de zile de scenarişti şi regizori şi a cerut Comisiei Europene să introducă rapid obligaţii care să asigure un tratament corect pentru creatori în relaţia cu companiile de tehnologie. La rândul său, preşedintele FERA, Bill Anderson, a avertizat că profesia de regizor ar putea fi pusă în pericol dacă legislaţia privind drepturile de autor nu va fi adaptată la era inteligenţei artificiale, subliniind că, deşi regizorii au adoptat frecvent noile tehnologii şi mulţi folosesc deja instrumente bazate pe AI, sistemele actuale pot ajunge să reproducă munca lor. Preşedintele FSE, Jacob Groll, a atras atenţia că instrumentele de inteligenţă artificială generativă utilizează în mod neautorizat textele scenariştilor, care stau la baza fiecărui film sau serial şi pentru care autorii lucrează adesea luni sau chiar ani. Potrivit acestuia, folosirea acestor lucrări fără consimţământ şi fără remuneraţie nu reprezintă doar o problemă teoretică de politică publică, ci o chestiune esenţială pentru capacitatea creatorilor de a-şi câştiga existenţa.
Adoptarea raportului a fost salutată şi de GESAC, organizaţie care reuneşte 32 de societăţi ale autorilor şi creatorilor din Uniunea Europeană, Islanda, Norvegia şi Elveţia, reprezentând peste un milion de membri.
- Reacţii critice din partea industriei tehnologice -
Cu toate acestea, nu toţi actorii din industrie au salutat rezoluţia Parlamentului European. Asociaţia Computer & Communications Industry Association (CCIA) a avertizat că măsurile propuse ar putea limita accesul Europei la tehnologii de ultimă generaţie. Organizaţia s-a arătat în special critică faţă de ideea adoptării unei noi legislaţii privind modul în care instrumentele de inteligenţă artificială pot accesa conţinutul existent, susţinând că excepţia pentru text şi data mining, prevăzută în Directiva privind drepturile de autor - care permite dezvoltatorilor să antreneze modele pe materiale disponibile public, cu excepţia cazurilor în care titularii de drepturi se opun - este deja suficientă.
Organizaţia a cerut Comisiei Europene să nu modifice Directiva UE privind drepturile de autor şi Actul privind inteligenţa artificială, ci să se concentreze pe implementarea eficientă a legislaţiei existente. Potrivit responsabilului pentru politici în domeniul AI al CCIA Europe, Boniface de Champris, raportul adoptat de Parlament transmite "un semnal greşit dezvoltatorilor de tehnologii" şi riscă să afecteze competitivitatea digitală a Europei la nivel global, întrucât UE dispune deja de reguli solide care încearcă să echilibreze interesele titularilor de drepturi cu dezvoltarea inteligenţei artificiale.
Comentează