O nouă piesă în puzzle-ul evoluției umane: Oamenii primitivi din urmă cu 200.000 de ani din nordul Chinei aveau 'creier de Einstein' / STUDIU

Rudele străvechi din urmă cu 200.000 până la 160.000 de ani ale oamenilor moderni din nordul Chinei ar fi avut ''creier de Einstein'', conform constatărilor unui studiu recent, relatează luni agenţia Xinhua.

O echipă internaţională condusă de arheologi chinezi a descoperit că acest hominid avea o capacitate craniană care atingea 1.700 de centimetri cubi, potrivit unei estimări realizate pe baza fosilelor excavate în anii 1970 în situl Xujiayao.

''Este hominidul cu cel mai mare cap din Pleistocenul mijlociu'', a declarat Wu Xiujie, cercetător la Institutul de Paleontologie şi Paleoantropologie a Vertebratelor din cadrul Academiei de Ştiinţe din China.

Echipa condusă de Wu a reconstruit un craniu aproape complet cu trei oase fragmentate de la acelaşi adult tânăr.

Creierul hominidului din Xujiayao era puţin mai mic decât cel al rudei sale apropiate, ''omul de Xuchang'', estimat la aproximativ 1.800 de centimetri cubi, însă primul a trăit cu aproximativ 60.000 de ani înaintea acestuia, potrivit studiului publicat în cel mai recent număr din Journal of Human Evolution.

Cercetarea a oferit ''cele mai timpurii dovezi ale unei dimensiuni a creierului care se încadrează în gama superioară în rândul omului de Neanderthal şi Homo sapiens modern'', a spus Wu, autor principal al studiului.

Cercetătorii au bănuit anterior că dimensiunea creierului oamenilor străvechi, de la australopitec la homo habilis şi homo erectus, a crescut treptat, odată cu trecerea timpului.

Însă, unele studii recente au contrazis această ipoteză, deoarece s-a descoperit că ''omul de Flores'' din Indonezia, care a trăit în urmă cu 100.000 până la 50.000 de ani, avea un creier de doar circa 400 de centimetri cubi, în timp ce capul ''omului de Xuchang'' era de peste patru ori mare.

Cele mai recente descoperiri ar putea aduce noi informaţii cu privire la cauzele unor astfel de modificări semnificative ale dimensiunii creierului strămoşilor noştri şi ar putea oferi o nouă piesă în puzzle-ul evoluţiei umane.