O aşezare de tip Sântana de Mureş-Cerneahov, prima de acest fel atestată în judeţul Vâlcea, a fost descoperită la graniţa dintre municipiul Râmnicu Vâlcea şi comuna Mihăeşti, în apropiere de castrul roman Buridava de la Stolniceni, completând astfel veriga lipsă din cercetarea arheologică legată de evoluţia comunităţilor umane din această zonă imediat după retragerea aureliană.
Situl e situat în punctul Căzăneşti - La Plută, se întinde pe o suprafaţă de circa 14 hectare şi a fost cercetat anul trecut de arheologii Ion Tuţulescu şi Carol Terteci, care, după ce au analizat vestigiile găsite în această arie, au concluzionat că ar fi vorba de o locuire deschisă, nefortificată, din perioada post romană, cel mai probabil cu rol de blocare şi supraveghere a culoarului Mihăeşti-Horezu, potrivit Agerpres.
"Până anul trecut, perioada cuprinsă între anul 271 - sec V d. Chr. lipsea cu desăvârşire în arheologia vâlceană. Cercetarea demarată aici a condus la descoperirea unei aşezări de tip Sântana de Mureş-Cerneahov, fiind prima aşezare de acest gen atestată în judeţul Vâlcea. Tot anul trecut, o astfel de aşezare a fost descoperită şi la Mihăeşti - punct Măgura. Pentru aceste comunităţi se observă amplasarea în zonele de luncă la o anumită distanţă de drumul roman, drum care era cu siguranţă încă în uz, refuzând să se stabilească în fostele aşezări romane din zonă. Interesant este faptul că reutilizează material de construcţie roman, dar şi faptul că întreţin relaţii comerciale cu imperiul. Amplasarea în aceste zone denotă o perioadă mai liniştită, în raport cu perioada secolelor VI-VII, unde observăm că noile comunităţi evită rutele principale şi se retrag în zone adiacente acestora, cum este cazul aşezării de tip Ipoteşti-Cândeşti de la Mihăeşti, punct Huidu II, cultură arheologică ulterioară comunităţilor de tip Sântana de Mureş-Cerneahov", a explicat, pentru AGERPRES, arheologul Ion Tuţulescu.
Cei doi arheologi vâlceni au cercetat în special gropi menajere sau de depozitare din această zonă şi au scos un bogat material arheologic, constituit în mare parte din bucăţi de ceramică (98%), dar sunt şi piese de podoabă, unelte sau materiale de construcţie, precum şi urme ale unor structuri de locuire sau anexe, a căror datare urmează să fie stabilită prin analize radio-carbon.
"Pentru zona Olteniei, această aşezare reprezintă al patrulea punct atestat arheologic şi singurul cercetat. În anul 2002, Florin Petrescu realiza un repertoriu al descoperirilor de tip Sântana de Mureş Cerneahov, identificând în România un număr de 1.915 puncte. Interesant este faptul că acesta nu menţionează nici un punct pentru Oltenia, punând sub semnul întrebării primele trei puncte menţionate de arheologul Ion Ioniţă (descoperirile de la Băbeni-Olteţu, Almaj şi Lazu). Am prelevat probe pentru datările radio-carbon şi le-am transmis la laboratorul din Debrecen, iar rezultatele acestor importante cercetări pentru judeţul Vâlcea, dar implicit şi pentru întreaga zonă a Olteniei, vor fi subiectul unei importante lucrări ştiinţifice, lucrare care sperăm că o sa vadă tiparul acest an", a mai spus arheologul vâlcean.
Tuţulescu a precizat totodată că vor continua cercetarea în această zonă şi speră să găsească şi necropola, pentru a putea contura astfel o imagine şi mai clară despre acele vremuri.
Comentează