Un nou studiu sugerează că visele ar putea avea o importanţă mai mare pentru senzaţia de odihnă decât s-a crezut iniţial. Cercetarea realizată de oamenii de ştiinţă de la IMT School for Advanced Studies Lucca din Italia demonstrează că visele mai intense pot face somnul mai profund şi mai satisfăcător. Datele, publicate în revista PLOS Biology, pun sub semnul întrebării înţelegerea tradiţională potrivit căreia profunzimea somnului este determinată în principal de activitatea lentă a creierului.
Mult timp s-a considerat că senzaţia de somn profund provine în special din undele cerebrale lente, caracteristice unei stări apropiate de inconştienţă. Acestea apar cel mai frecvent în faza non-REM, care este de obicei definită drept „somn profund”. Cu toate acestea, multe persoane au declarat că se simt odihnite şi după faza REM – perioada în care visăm cel mai intens, deşi creierul este mai activ şi seamănă cu starea de veghe, potrivit Radio Rador România.
Pentru a studia acest aspect mai detaliat, cercetătorii au urmărit 44 de participanţi adulţi pe parcursul a patru nopţi. Aceştia au fost treziţi de mai multe ori în timpul somnului non-REM şi chestionaţi despre experienţele lor dinainte de trezire. Paralel, activitatea lor cerebrală a fost măsurată prin EEG.
Rezultatele confirmă legătura dintre undele cerebrale lente şi senzaţia mai puternică de somn profund. Atunci când participanţii raportau că au visat, ei evaluau somnul ca fiind mai profund, chiar dacă nu îşi aminteau clar visul. Se pare că visarea poate amplifica senzaţia de somn satisfăcător, chiar dacă implică procese cerebrale mai active.
Contează şi natura viselor. Visele mai intense, emoţionale şi neobişnuite sunt asociate cu o senzaţie mai puternică de odihnă profundă. În schimb, visele mai abstracte sau „cognitive”, în care persoana realizează că gândește, sunt legate de o senzaţie mai uşoară de somn.
Aceste rezultate sugerează că experienţa visării în sine poate ajuta creierul să se „deconecteze” de lumea exterioară şi să creeze o senzaţie mai puternică de refacere. Cu alte cuvinte, nu contează doar cât se reduce activitatea cerebrală, ci şi cât de profund suntem absorbiţi în visele noastre.
Cercetătorii consideră că acest lucru ar putea explica de ce uneori percepem somnul ca având calităţi diferite, chiar dacă durata sa este aceeaşi. Două nopţi cu un număr similar de ore de somn pot fi resimţite complet diferit, în funcţie de conţinutul şi intensitatea viselor.
Această nouă înţelegere oferă o perspectivă diferită asupra somnului şi a impactului său asupra sănătăţii. Schimbările – de exemplu, vise mai rare sau mai puţin intense – pot influenţa senzaţia de odihnă, chiar dacă tiparele reale de somn rămân aproape neschimbate.
Pe scurt, visele nu sunt doar un efect secundar al somnului, ci joacă, probabil, un rol important în ceea ce priveşte odihna. Chiar şi atunci când nu ni le amintim, ele pot contribui la refacerea minţii şi a organismului
Comentează