România şi Republica Moldova îşi intensifică cooperarea în domeniul infrastructurii de transport, cu accent pe accelerarea proiectelor comune menite să consolideze conectivitatea dintre cele două ţări, informează un comunicat al Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova.
Subiectul a fost discutat luni în cadrul unei întrevederi dintre viceprim-ministrul şi ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, Vladimir Bolea, şi secretarul de stat din cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii din România, Irinel Ionel Scrioşteanu.
"În ultimii ani am reuşit să construim o deschidere constantă şi reală în relaţiile moldo-române în domeniul infrastructurii. În următorii ani ne dorim să transformăm această deschidere în proiecte concrete, cu rezultate vizibile pentru oameni şi pentru economie. Obiectivul nostru este să integrăm pe deplin Republica Moldova în coridoarele de transport europene şi să stimulăm astfel exporturile şi dezvoltarea economică a ţării", a declarat Vladimir Bolea, citat în comunicat.
La discuţii au participat şi secretarii de stat din ministerul moldovean al Infrastructurii, Mircea Păscăluţă şi Nicolai Mîndra.
Oficialii au analizat principalele direcţii de colaborare pentru anul curent, cu obiectivul de a accelera implementarea proiectelor comune de infrastructură rutieră şi feroviară şi de a crea condiţii mai bune pentru circulaţia mărfurilor şi a pasagerilor între România şi Republica Moldova.
În domeniul feroviar, discuţiile au vizat deschiderea circulaţiei pe tronsonul Cantemir-Fălciu, precum şi pregătirea redeschiderii liniei Cahul-Galaţi, situată pe malul Prutului şi destinată în principal transportului de marfă. Totodată, a fost analizată posibilitatea lansării unui tren de călători pe ruta Cahul-Galaţi, care ar contribui la creşterea accesibilităţii regiunii de sud a Republicii Moldova la reţeaua feroviară din România.
De asemenea, a fost abordată demararea lucrărilor la prima porţiune de cale ferată electrificată pe segmentul Iaşi-Ungheni, precum şi sprijinul oferit de autorităţile române pentru elaborarea studiului de fezabilitate privind construcţia liniei feroviare cu ecartament european între Ungheni şi Chişinău. În acest context, a fost menţionată şi reforma structurală a Căii Ferate din Moldova (CFM), care urmează să fie divizată în două entităţi distincte, în vederea eficientizării activităţii şi atragerii de investiţii strategice.
În ceea ce priveşte infrastructura rutieră, oficialii au discutat despre avansarea lucrărilor la Podul de la Ungheni-Ungheni, primul pod peste râul Prut construit la nivel de autostradă între cele două state, precum şi despre darea acestuia în exploatare în toamna anului 2026. Totodată, a fost abordată dezvoltarea infrastructurii de frontieră, cu accent pe o strategie comună de modernizare a punctelor de trecere a frontierei şi a infrastructurii de transport conexe, pentru fluidizarea traficului şi reducerea timpilor de aşteptare.
Pe segmentul transportului fluvial, părţile au discutat intensificarea cooperării pentru adâncirea şenalului navigabil al râului Prut, în vederea relansării transportului fluvial de marfă şi valorificării potenţialului logistic al regiunilor riverane.
Discuţiile au vizat, de asemenea, sprijinul acordat de România pentru integrarea Republicii Moldova în iniţiative europene de finanţare şi securizare a infrastructurii de transport, inclusiv prin instrumentul "Acţiunea pentru securitatea Europei" (SAFE), care vizează facilitarea conexiunilor Republicii Moldova cu spaţiul european şi consolidarea conectivităţii regionale.
Comentează