Modificări radicale în Constituţia Italiei

Senatul italian urmează să adopte marţi forma definitivă a unui proiect de lege care modifică în profunzime Constituţia ţării şi care va intra în vigoare spre vara anului 2016, după o ultimă dezbatere parlamentară şi un referendum, relatează AFP, citată de Agerpres.

Prin noua Constituţie se pune capăt bicameralismului paritar. Până în prezent, Camera Deputaţilor şi Senatul aveau aceleaşi puteri. De acum înainte, doar Camera inferioară va vota moţiunile de cenzură împotriva guvernului şi majoritatea legilor. Senatul îşi va spune opinia cu privire la legile constituţionale şi electorale, referendumuri şi tratatele Uniunii Europene, în timp ce celelalte legi vor fi de competenţa Camerei Deputaţilor. 

Componenţa Senatului va fi, de asemenea, modificată: numărul senatorilor va fi redus la 100, faţă de 315 în prezent, aleşi în cadrul celor 20 de regiuni italiene şi retribuiţi de acestea. Dintre cei 100 de senatori, cinci vor fi numiţi de preşedintele Republicii. Foştii şefi de stat vor fi senatori de drept pe viaţă. 

Şeful statului va fi ales de două treimi din 'marii electori' (ansamblul deputaţilor, senatorilor şi aleşilor regionali) în cursul a trei prime scrutinuri, iar apoi prin alte trei scrutinuri de către trei cincimi ale marilor electori, un al şaptelea scrutin urmând a fi decisiv prin votul a cel puţin trei cincimi dintre aceiaşi alegători. Până în prezent, alegerea preşedintelui necesita două treimi în cursul a două prime scrutinuri, iar apoi majoritatea simplă a unui al treilea. 

În ceea ce priveşte adoptarea legilor, guvernul va putea cere o procedură accelerată a Camerei Deputaţilor pentru unele legi pe care le consideră urgente, obligându-i astfel pe aleşi să se pronunţe asupra lor în termen de 70 de zile sau 95 de zile pentru documentele mai complexe. 

În noua Constituţie sunt prevăzute şi alte modificări, ca de pildă în numirea judecătorilor Curţii constituţionale, cvorumul referendumurilor şi al legilor de iniţiativă populară, precum şi raporturile regiunilor cu puterea centrală a statului.