Germania va debloca o parte din rezervele sale de petrol după ce Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) a recomandat punerea la dispoziţie a 400 de milioane de barili de petrol din stocuri, cea mai amplă măsură de acest gen din istoria AIE, a anunţat miercuri ministrul german al economiei, Katherina Reiche, relatează Reuters.
Războiul din Iran duce la tensiuni imense pe piața petrolului
„Situaţia privind aprovizionarea cu petrol este tensionată, deoarece Strâmtoarea Ormuz este în prezent practic impracticabilă”, a declarat Reiche. „Vom respecta această solicitare şi vom contribui cu partea noastră, deoarece Germania susţine principiul cel mai important al AIE: solidaritatea reciprocă”, a declarat Reiche cu privire la solicitarea AIE.
Măsura AIE vine în contextul în care ţările se confruntă cu creşterea preţurilor la ţiţei pe fondul războiului dintre SUA şi Israel cu Iranul.
Reiche a confirmat, de asemenea, că guvernul intenţionează să limiteze creşterea preţului benzinei în benzinării la o dată pe zi şi să introducă o reglementare antitrust mai strictă în acest sector.
Japonia, decizie similară
Japonia și Germania au anunțat miercuri, 11martie, decizia lor de a elibera rezervele strategice de petrol pentru a contracara creșterea prețurilor, fără a aștepta reuniunea liderilor G7 programată pentru după-amiază, pentru a „atenua” „consecințele economice” ale războiului din Orientul Mijlociu.
Aceste anunțuri „individuale” făcute de doi membri ai acestui forum al națiunilor bogate „reflectă, fără îndoială, o abordare extrem de coordonată”, a comentat ministrul francez al Economiei, Roland Lescure, sugerând că o decizie mai amplă ar putea rezulta din videoconferința șefilor de stat și de guvern convocată de Emmanuel Macron, potrivit Le Figaro.
Acesta este primul summit G7, care reunește statele puternic industrializate, Statele Unite, Franța, Germania, Regatul Unit, Italia, Japonia și Canada la nivel de conducere pentru a discuta conflictul. Potrivit Franței, acesta își propune să abordeze „consecințele economice” ale conflictului și „măsurile de atenuare a acestora”, în special în ceea ce privește energia, potrivit guvernului.
Creștere bruscă a prețului barilului de petrol
Războiul, care a început pe 28 februarie cu atacuri israeliano-americane asupra Iranului, a dus la închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz din Golf - prin care trece, în timp de pace, o cincime din producția mondială de petrol și gaze naturale lichefiate. Acest lucru a dus la o creștere bruscă a prețului barilului de petrol și, în consecință, a prețurilor combustibililor la pompă.
Prim-ministrul japonez Sanae Takaichi a fost primul care a acționat, anunțând că Tokyo a „decis să ia inițiativa de a relaxa cererea și oferta pe piața internațională a energiei prin eliberarea rezervelor sale strategice începând cu 16 luni”, adică luni. Acest lucru a fost făcut „fără a aștepta o decizie oficială” din partea Agenției Internaționale a Energiei (AIE). Aproape simultan, ministrul german al Economiei, Katherina Reichedes, a declarat că Berlinul a decis, de asemenea, să elibereze o parte din stocurile sale. Potrivit acesteia, aceasta a fost o „contribuție” ca răspuns la „cererea” AIE către statele sale membre „de a elibera rezerve de petrol în valoare de 400 de milioane de barili - puțin peste 54 de milioane de tone”.
G7, gata să ia toate măsurile necesare
Reuniunile miniștrilor finanțelor de luni și ale miniștrilor energiei de marți nu au dus la o decizie finală. Miniștrii energiei din G7 au declarat că sunt „gata” să ia „toate măsurile necesare ”, în coordonare cu Agenția Internațională a Energiei (AIE), într-un comunicat publicat miercuri, a doua zi după reuniunea lor. „Susținem în principiu implementarea unor măsuri proactive pentru a aborda situația, inclusiv utilizarea rezervelor strategice de petrol”, au afirmat ei. Conform informațiilor relatate marți seara de Wall Street Journal , AIE propune o utilizare „fără precedent” a rezervelor strategice pentru a limita creșterea prețurilor.
Această eliberare propusă ar depăși cele 182 de milioane de barili de petrol lansate pe piață de țările membre ale AIE în două faze în 2022, în momentul invaziei Ucrainei de către Rusia, potrivit cotidianului economic american, care citează oficiali apropiați situației. Contactată de AFP, AIE nu a răspuns imediat. „Trebuie să transmitem un mesaj foarte clar: dacă nu putem redeschide Strâmtoarea Ormuz, o vom înlocui cu alt petrol care va veni din altă parte și va circula în întreaga lume”, a avertizat Roland Lescure miercuri.
Emmanuel Macron și alți lideri au declarat că lucrează la soluții pentru a asigura o redeschidere viitoare a Strâmtorii Ormuz, recunoscând totodată că acest lucru nu ar fi posibil cât timp războiul se află în faza actuală de atacuri neîncetate. După câteva zile de creștere a prețurilor - ajungând la aproape 120 de dolari pe baril luni - prețurile țițeiului au scăzut marți în urma declarațiilor lui Donald Trump care a susținut că războiul cu Iranul.Și România se pregătește pentru explozia prețului petrolului
Președintele Nicușor Dan a anunțat că ședința CSAT de miercuri a vizat și impactul economic al războiului și creșterea prețului petrolului. Acesta a precizat că guvernul analizează mai multe scenarii de reacție, menționând totodată schema de plafonare a prețurilor deja existentă pentru gaze.
„Al doilea punct de pe ordinea de zi a vizat situația economică și consecințele economice ale războiului, creșterea prețurilor pe piața internațională a petrolului. Aici am avut o expunere a domnului ministru al Energiei asupra situației generale și discuții cu primul-ministru, ministrul Energiei, ministrul de Finanțe asupra diferitelor scenarii la care putem să ne așteptăm și care va fi reacția statului român în funcție de aceste scenarii”, a spus președintele.
Președintele a făcut și o delimitare între piața petrolului și cea a gazelor, unde există deja măsuri de control.
„După cum știți, în ceea ce privește gazul, nu petrolul, în ceea ce privește gazul, guvernul a adoptat deja începând cu 1 aprilie o schemă de plafonare, de controlare a prețurilor astfel încât populația și companiile să nu fie afectate”.
Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării s-a încheiat după trei ore de dezbateri. Un alt subiect important de pe ordinea de zi este cel privind analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare.
Comentează