Ministrul Apărării Naţionale, Radu Miruţă, a afirmat, miercuri, după întâlnirea pe care a avut-o cu omologul german, Boris Pistorius, că discuţiile au vizat, printre altele, priorităţile pe care cele două ţări le au pentru apărarea Flancului estic, creşterea investiţiilor în zona de apărare, programul SAFE şi menţinerea sprijinului pentru Ucraina.
"Am discutat astăzi cu domnul ministru Pistorius priorităţi pe care cele două ţări le au pentru apărarea Flancului estic, pentru menţinerea sprijinului pentru Ucraina, ceea ce este o precondiţie pentru a avea o securitate europeană. Cooperarea de care discutam are nişte rezultate concrete. Prezenţa forţelor militare germane pentru poliţia aeriană consolidată care se desfăşoară în România este o dovadă a unei astfel de interacţiuni, inclusiv prin dislocarea acelor avioane de vânătoare germane Eurofighter. O continuare a acestei interacţiuni este ceea ce România şi-a asumat, să sprijine Flancul estic cu acţiuni de poliţie aeriană făcută de militari români în Lituania, inclusiv prin dislocarea avioanelor F-16, care vor fi pilotate de piloţi români în asigurarea Poliţiei Aeriene. Se întâmplă asta în Lituania, unde Germania este naţiune cadru şi unde prezenţa trupelor germane pe teritoriu este mai amplă. O continuare şi o altă dovadă a interacţiunii între cele două ţări", a declarat Radu Miruţă, într-o declaraţie de presă susţinută în Germania.
Achiziții la comun cu Germania și transfer de tehnologie
De asemenea, ministrul a spus că a fost discutată şi cooperarea între cele două ţări pe industria de apărare, în legătură cu programul SAFE pe care România l-a publicat marţi, cu toate proiectele incluse.
"Va fi un transfer de tehnologie, va fi avantajul achiziţiilor în comun. Achiziţii în comun înseamnă preţ mai mic. Pentru o parte din produsele pe care România le-a introdus ca achiziţii în comun, Germania este ţara lider care gestionează aceste achiziţii din comun. Va însemna un preţ mai mic pe achiziţie şi ne aşteptăm la un termen mai scurt în care produsele de care avem nevoie să fie livrate", a spus Miruţă.
A adăugat că o dovadă a lucrurilor care deja s-au întâmplat ca parte din această interacţiune este fabrica de pulberi de la Victoria, judeţul Braşov, care începe în acest an şi care este o interacţiune româno-germană, reuşind să avem pe teritoriul naţional o fabrică de pulberi din care să ajutăm alte ţări, aşa cum şi noi am fost ajutaţi atunci când am avut nevoie.
S-a mai discutat despre creşterea investiţiilor în zona de apărare, respectiv creşterea cheltuielilor înspre 3% din PIB
"Anul trecut, România a atins 2,2, anul acesta am cerut 2,7 şi avem speranţe că aproape vom primi întreaga sumă de bani. România rămâne angajată în sporirea industriei naţionale de apărare, de apărare a Flancului estic, de apărare a spaţiului aerian NATO şi de a juca un rol esenţial la Marea Neagră. Ca politician tânăr, îmi propun ca interacţiunea să aibă o singură garanţie şi acea garanţie este gradul de încredere. Şi gradul de încredere până acum este unul ridicat, este rezultatul interacţiunii predecesorilor mei şi al relaţiilor internaţionale dintre România şi Germania, dar sunt absolut convins că scopul este comun şi că vom putea să accelerăm acţiunile comune în perioada următoare", a afirmat Radu Miruţă.
În cadrul întâlnirii a fost semnată Declaraţia Comună de Intenţie între Ministerul Apărării Naţionale din România şi Ministerul Federal al Apărării din Republica Federală Germania în domeniul materialelor de apărare, un document cu valoare strategică orientat către dezvoltarea, producţia şi achiziţia de capabilităţi de ultimă generaţie, vizând integrarea industriei româneşti în ecosistemele europene. Cooperarea se va desfăşura pe patru paliere principale: suport logistic întrunit, achiziţii bilaterale de produse şi servicii, co-dezvoltarea de echipamente militare şi cercetare-dezvoltare în domeniul tehnologiilor de apărare.
Radu Miruţă face parte din delegaţia oficială care îl însoţeşte pe premierul Ilie Bolojan la Berlin, până pe 29 ianuarie.
Comentează