Ministrul Justiției Radu Marinescu a declarat miercuri, la Euronews România, că nu dorește să comenteze numărul amânărilor dispuse de Curtea Constituțională a României (CCR) în dosarul pensiilor speciale ale magistraților, însă a admis că analiza ar putea dura „luni, un an sau mai mult”, în funcție de evoluția procedurilor europene.
CCR a stabilit un nou termen pentru 18 februarie 2026, după ce a amânat pentru a cincea oară pronunțarea asupra legii privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților.
„Nu aș vrea, cu rigoarea pe care mi-o impun în exercițiul profesional, să comentez asupra numărului mai mare sau mai mic al acestor termene. Important este ca fiecare termen să reflecte o activitate concretă desfășurată la nivelul CCR. Nu cunosc motivele amânării de astăzi. Înțeleg că ar fi vorba despre o sesizare a ÎCCJ, sesizare a CJUE care să analizeze o chestiune care ar ține de ecuația aceasta dintre dreptul național și dreptul european”, a spus Radu Marinescu.
Putem vorbi de luni, un an sau mai mult
Întrebat cât ar putea să dureze analiza la CJUE, ministrul a spus: „Din datele pe care le am în momentul de față, au mai existat astfel de solicitări făcute. (...) Dacă se respinge această cerere, atunci evident CCR continuă deliberarea pe aspectele deja cunoscute. Dacă se admite această sesizare (...), atunci pentru lămurirea acestei chestiuni trebuie să se aștepte poziția CJUE și aici avem iar două ipoteze: dacă este o procedură accelerată este posibil să avem un interval de timp mai redus, dacă se urmează o procedură normală este posibil ca intervalul de timp să fie unul mai mare. (...) Acum actul de justiție nu poate fi cuantificat în timp. Mi-e greu să vă spun un termen. Putem vorbi de luni, un an sau mai mult, dar nu pot să vă prezint eu cu certitudine un astfel de interval de timp”.
Întrebat despre riscul pierderii a 230 de milioane de euro din fonduri europene, în contextul jalonului privind reforma pensiilor speciale, ministrul Justiției a afirmat că nu poate confirma dacă suma a fost sau nu pierdută.
„Nu pot spune dacă cei 230 de milioane de euro s-au pierdut sau nu”, a mai spus ministrul Justiției.
A cincea amânare într-un dosar cu miză majoră
Judecătorii constituționali, reuniți pentru a cincea oară pe tema reformei pensiilor speciale ale magistraților, erau așteptați să pronunțe o decizie într-un dosar extrem de controversat, susținut politic de premierul Ilie Bolojan.
Regulamentul CCR prevede că, în cazul în care nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri, pronunțarea poate fi amânată. La ședința de miercuri a fost prezent și judecătorul Gheorghe Stan, care anterior se afla în concediu legal.
ÎCCJ invocă posibile încălcări ale dreptului UE
ÎCCJ a cerut sesizarea CJUE pentru a verifica dacă legea este compatibilă cu dreptul Uniunii Europene, invocând posibile încălcări ale principiilor proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime.
Instanța supremă susține că legea ar discrimina magistrații în raport cu alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu și ar afecta independența justiției. În argumentația transmisă CCR, ÎCCJ afirmă că reforma ar elimina de facto pensia de serviciu pentru magistrați și ar introduce dispoziții ambigue și neclare.
Potrivit datelor invocate de Curte, din peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, aproximativ 190.000 provin din sistemul de apărare și ordine publică, iar peste 10.000 din alte categorii profesionale, inclusiv magistrați.
Bugetul necesar pentru plata pensiilor speciale, altele decât cele militare, este de aproximativ 2,2 miliarde de lei, în timp ce pensiile militare depășesc 14 miliarde de lei anual.
Ce prevede reforma Guvernului Bolojan
Noua lege pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea modifică semnificativ condițiile de pensionare ale magistraților. Cuantumul pensiei ar urma să scadă de la 80% din ultimul salariu brut la un sistem bazat pe 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, fără a depăși 70% din ultima indemnizație netă.
Totodată, vârsta de pensionare ar crește gradual până la 65 de ani, iar pensionarea anticipată ar fi posibilă doar cu 35 de ani vechime, cu penalizări de 2% pe an până la atingerea vârstei standard.
Decizia CCR este așteptată cu interes major, având implicații atât asupra statutului magistraților, cât și asupra angajamentelor asumate de România în cadrul reformelor privind pensiile speciale.
Comentează